Tache si Ianche, romanul si evreul
Fusei la teatru. La "Tache, Ianche si Cadar". E povestea a trei prieteni, un roman, un evreu si un turc. Primii doi, Tache si Ianche, romanul si evreul, stateau casa in casa, fiind dincolo de certurile lor niste prieteni la catarama. Romanul si evreul... Povestea lor m-a facut sa imi pun intrebarea "Cum a fost posibil?" Cum a fost oare posibila existenta in constitutia Romaniei din 1866 a unui articol 7 discriminatoriu pe motive religioasea la adresa evreilor, cum a fost posibila o rascoala in 1907 depsre care se stie ca a avut ca intriga neinelegerile dintre romani si evrei, chiar daca rostul ei ulterior a fost altul, cum a fost posibila o perioada interbelica plina de un nationalism exagerbat, in care antisemitismul a atins cele mai inalte culmi? Mai mult decat atat, cum au fost posibile actiunile maresalului Antonescu, chiar daca cu bunele si cu relele sale, vizavi de evrei? Una peste alta, cum a fost posibila atata dusmanie intre romani si evrei? Sint sigur ca explicatii istorice au fost, sint si vor mai fi, dar explicatiile nu tin loc de vina de a nu fi gasit o forma de comunicare din care sa rezulte toleranta intre cele doua natii. Dincolo de naravurile proprii ambelor popoare, de ce istoria relatiilor romano-evreiesti a fost inmuiata in sange si nu a putut fi povestea amicala a lui Tache si a lui Ianche? Evrei din Romania nu au fost niste victime, nici romanii niste tortionari, ba cred ca ambele popoare au suferit de pe urma deciziilor smintite ale unor oameni fara patrie, mama si Dumnezeu care au alimentat tot timpul aceste animozitati care in timp au luat forma unor clisee. Ma gandesc ca e bine sa reamintim lucrurile acestea pentru ca, doar invatand din greseli nu le vom mai repeta vreodata. In piesa jucata sambata la teatrul Pastia, baiatul lui Tache urma sa se casatoreasca cu fata lui Ianche si cei doi potentialii socrii se intrebau ce o sa fie copilul amorezatilor, roman sau evreu. Raspunsul dat de catre cei doi indragostiti nu a fost nici unul, nici celalalt, ci un al treilea: acela ca va fi OM. In ciuda faptului ca aceasta idee ar putea fi suspecatata drept globalizanta sau de factura international-socialista, cred ca a fi inainte de toate om este cel mai important lucru dintre toate. Probabil cand vom inceta sa consideram patetice aceste lucruri vom reusi sa progresam cu adevarat.
Constantin Bogdan