Cuvintul
în cautarea cuvintului pierdut Mi-ar trebui un spatiu de zece ori mai mare decit acesta pentru a va povesti subiectul "Cuvintului", (Editura Leda, 2008) de Irving Wallace. Ar fi inutil si daunator pentru aceasta carte plina de neprevazut, istorie, religie, conspiratie, nebunie, putin sex si multa aventura. A dezvalui destinele personajelor (de fapt, al personajului principal, Steve Randall), al misterioasei "Evanghelii dupa Iacob" precum si increngatura de mistere aferente ar insemna sa furi de la gura cititorului aerul de respirat. Ma multumesc sa spun ca e o carte scrisa corect, cu un bun simt al suspansului, plina de amanunte "rupte din viata" si care nu se incurca in metafore sau descrieri. Celor care li se pare ca lumea e o imensa conspiratie a tacerii le va placea nespus. Iar daca aceleasi spirite nelinistite simt ca, pentru a supravietui, e nevoie, in doze egale, de adevar si minciuna, asta e cartea multasteptata! Dincolo de trama aproape politista a cautarii lui Iisus, a transformarii adevarului intr-o minciuna lucrativa, Wallace abordeaza, inaintea lui Dan Brown, problema religiei moderne - institutie, fervoare sau comert. E o ciudatenie faptul ca subiectele religioase stirnesc asemenea pasiuni. Dar e si un semn al marii crize de constiinta a contemporaneitatii, un capat de drum al civilizatiei. Eroul Steve Randall strabate la pas continentele si, in acelasi ritm, toate problemele omului modern. E un exemplu viu. Iar in clipa in care totul pare pierdut, surpriza, cititorul e invitat sa preia stafeta sperantei. Oare e pregatit s-o faca? Florin Iaru