Despre hotarul de sud al Moldovei
"In cotidianul Ziarul de Vrancea din 5 iulie 2008 dl redactor Valentin Musca, in articolul «De la legendarul ostean Focsa"¦» da urmatorul citat dintr-o expunere a d-lui profesor Cezar Cherciu: «Daca pina la 1481 granita Moldovei era undeva la sud de Bacau, dupa ce-l invinge pe Radu cel Frumos la 1481, Stefan cel Mare muta granita pe Milcov si riul devine granita naturala a celor doua tari romane"¦». Citat care, dupa cum este exprimat, ar parea ca nu poate suferi comentarii. Dar totusi, Radu cel Frumos a domnit intre anii 1462-1475 si in acest caz nu mai avea cum sa lupte cu Stefan cel Mare in anul 1481, an in care pe tronul Tarii Romanesti s-au perindat trei domnitori. Ca Moldova nu a avut in toate vremurile aceeasi intindere si aceleasi hotare este drept dar, in nici un caz hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca pina la anul citat mai sus, nu a fost «pe undeva la sud de Bacau».
E pamintul cel mai insemnat
Descalecatul lui Dragos si a lui Bogdan in Moldova s-a petrecut intr-o perioada mai calma si le-a permis sa formeze mai multe nuclee politice, tinuturi asemanatoare cnezatelor. Despre acestea, marele carturar Dimitrie Cantemir vorbeste in «Descrierea Moldovei», pe unele numindu-le «republici» - Cimpulung, Vrancea si Tigheciul (din tinutul Falciu). Daca a mentionat Vrancea, de la sine se intelege ca era in Moldova si este la hotarul cu Valahia si este zona dintre Carpatii de Curbura si cotul Dunarii - Galati. Este zona despre care marele geograf Simion Mehedinti spunea: «Regiunea dintre Muntii Vrancei si cotul Dunarii la Galati e pamintul cel mai insemnat pentru viata satului nostru. Aici este nodul vital al statului roman"¦». Poate ca acelasi lucru l-au vazut si intemeietorii Moldovei, locuri ce au fost sigur evidentiate de carturarii Ioan Neculce si Miron Costin cind au indeplinit functia de Starosti de Putna. Chiar daca in anumite timpuri valahii au reusit sa inainteze pina peste Putna spre Trotus, situatia a fost de scurta durata. Mai nou, merita a fi prezentate inscrisurile autorului Toader Visan in «Monografia Batinestiului» prin Documentul nr. 53 existent in Biblioteca Academiei Romine XLVI/15 scris la Suceava in anul 6931, luna martie 12, din care citez: «Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru Voievod, domn al tarii Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se ca aceasta adevarata sluga a noastra credincioasa Batin, ne-a slujit cu dreapta si credincioasa slujba. De aceea ("¦), noi l-am miluit cu deosebita noastra mila si i-am dat in tara noastra, in Moldova trei sate pe Putna ("¦). Iar hotarul acestor trei sate sa fie pe hotarele vechi, pe unde au folosit din veac ("¦)».
Hotarul de sud al Moldovei a fost in zona riului Milcov
Numele Batinesti, vine de la stramosul Batin, care cu ai sai a slujit tara, a slujit pe domnitor. Mai intii facem apel la explicatiile profesorului Alexandru Arbore date in Revista Milcovia - vol. 1/1930, «Despre Toponimie», unde analizeaza etinomul cuvintului batin. Arata ca este inrudit cu tema batu si forma batino si inseamna ciomag, maciuca, ghioaga, mijloace ce se gaseau la indemina pentru infruntarea dusmanului, a celor care calcau tara. De aici se deduce ca batin este o porecla, ce a ramas lui Batin si ai sai de vestiti «ghiogari», «maciucari» in legatura cu faptele lor de a apara hotarele tarii. Revenind la text, «hotarele vechi sa fie, pe unde au folosit din veac"¦». Se deduce clar ca hotarul de sud al Moldovei, inainte de anul 1400 si dupa aceea, a fost in zona riului Milcov."
Toader Visan
Nota redactiei: Datorita unor greseli de culegere a textului, republicam scrisoarea domnului Toader Visan aparuta in pagina «Jurnalism cetatenesc» la rubrica «File de istorie» in editia din 31 iulie a.c. a ziarului nostru, pentru a nu fi distorsionat continutul acesteia.