Guvernantii nu stiu cit costa o piine sau o factura la gaze!
Prefectura Vrancea a fost pichetata ieri de reprezentantii a trei confederatii sindicale reprezentate la nivel de judet. O mina de oameni s-a adunat incepind cu orele 9.00, pentru a protesta impotriva refuzului Guvernului de a mari salariul minim pe economie, de la 500 la 540 lei. Protestatarii s-au declarat mihniti de nerespectarea promisiunilor guvernantilor nostri si au atras atentia ca nu vor renunta la revendicari, ba chiar ca iI vor taxa pe alesi la alegerile parlamentare ce urmeaza. Ce parere au avut citiva din cei prezenti in fata Prefecturii, dar nu numai ei, cu privire la aceasta promisiune incalcata a Guvernului puteti citi in rindurile urmatoare:
Mariana Macovei, 44 ani, vicepresedinte sindicat, Focsani
"Daca ne unim fortele cu totii, avem sperante sa schimbam ceva in privinta acestui salariu minim pe economie. Daca a iesit sindicatul Vranco in strada in iarna si a reusit ceva, acum, cind sintem mai multi, speram la fel. Se stie ca salariile in confectii sint foarte mici, iar daca Guvernul nu preseaza patronatele, acestea nu dau nimic. Diferenta de la 500 la 540 este foarte mica, iar Guvernul a promis ceva in ianuarie, nepunind nici o conditie ca acesta sa creasca. Spune acum ca nu se poate. Probabil ca Guvernul nu stie ca anumite ramuri, ca prelucrarea lemnului, a confectiilor sau a pielariei au salarii minime. Munca nu este respectata, iar in confectii este multa munca si foarte grea. Patronii se vaita ca nu este forta de munca, dar de ce sa vina un tinar pentru un salariu de 540 lei, din care i se opresc impozitele? Cu ce sa traiasca? Sa aduca straini, care le vor da mai multe «palme» decit noi si sa vedem puterea si calitatea lor in munca! Dorim ca promisiunile sa fie indeplinite! Sint sigura ca guvernantii nu stiu ca exista salarii de 500 de lei, cum nu stiu cit costa o piine sau o factura la gaze."
Viorica Tutui, 40 ani, jurist, Focsani
"Acest salariu de 540 de lei a fost promis cu citeva luni in urma, dar ca de obicei a fost doar pentru a fi realesi ei, pe aceleasi posturi. Speranta moare ultima, dar trebuie sa venim si noi inaintea ei. Daca nu facem ceva, daca nu insistam si nu ne facem auziti, nu vine nimic de la ei. Ne-am obisnuit ca numai in anumite momente cheie sa faca promisiuni pe care nu le mai respecta. Sa nu uite cei care ne conduc ca daca au o tara bogata, cu oameni multumiti, si ei vor fi la fel. Se vor ridica in ochii nostri, a celor care muncesc, a celor care au dorit sa ramina in tara. Oamenii de rind s-au scirbit de propuneri, de nerealizari, de politica. Nu mai cred nimic, indiferent ce le propui. Cei mai multi din ei aleg sa nu mai voteze, crezind ca ii pedepsesc pe candidati, dar de fapt gresesc, deoarece toate cheltuielile cu alegerile vin din buzunarele noastre, astfel ca tot noi pierdem, iar salariatul da destul de mult la buget. Saltul de 500 la 540 este unul foarte mic, suma din care parlamentarii sigur nu pot trai."
Nicusor Poiana, 53 ani, muncitor, Suraia
"Lumea este scirbita de ceea ce se intimpla la noi in tara. Nu ar trebui sa se faca o medie la nivel national pentru a se stabili salariul, ci o medie a salariilor muncitorilor. Mitingul nostru este degeaba, nu este primul, dar am venit totusi sa atragem atentia. Nu cred ca se va rezolva ceva doar prin faptul ca sintem aici. Este necesar totusi sa luam atitudine fata de ceea ce fac guvernantii. Ca sa se rezolve ceva bun, cred ca trebuie sa repetam ceea ce a fost acum 19 ani, deoarece cu vorba buna, cu sedinte, intilniri nu se rezolva nimic. Nu fac parte din nici un sindicat, dar oricum, trebuie sa luam atitudine."
Mihai Taflan, 35 ani, muncitor necalificat, Focsani
"Degeaba se spune la televizor ca se vor rezolva problemele, ca fac una, alta, dar la final tot pentru ei fac totul. Guvernantii, clasa politica nu se gindesc la oameni, la forta de munca. Ei stau la birouri, comod, se plimba si le este bine. Pentru ei gasesc mereu solutii, rezolvabile imediat, iar pentru omul de rind nimic. Auzim mereu ca bugetul nu permite, creste inflatia daca maresc salariile odata cu preturile si ne-am cam saturat. Doar preturile cresc si acolo se tin de promisiuni, dar atit. Nu fac parte din nici un sindicat, dar am dorit sa fiu prezent la acest miting."
Vasilica Rotaras, 40 ani, muncitor, Focsani
"Am venit in fata Prefecturii sperind sa se rezolve ceva si pentru noi, oamenii muncii. Speram demult, dar vad ca sperantele se duc pe zi ce trece. Nu renuntam totusi la speranta. Saltul de la 500 la 540, daca s-ar realiza, este oricum mic, dar este un imbold pe viitor. Ar fi trebuit demult sa fie aceasta trecere, dar nu avem ce face. Sint dezamagita ca promit multe si nu se mai tin de ele. Pentru noi nu se poate niciodata, dar pentru ei este totul posibil. Gasesc intotdeauna scuze, motive «bineintemeiate» de a nu se face nimic."
Marioara Pascu, 41 ani, inspector, Odobesti
"Am urmarit la televizor dezbaterile pe marginea promisiunii de crestere a salariului minim de la 500 la 540 lei. La scumpirile care au avut loc in ultimul timp si acestea de la 1 iulie, este anormal sa avem aceste salarii. Toti spun sa ne aliniem la UE, cu preturi la petrol, energie, gaze, dar ei un salariu minim de 1.000 de euro, pe cind noi il avem pina in 200 de euro. Salariile noastre, ale oamenilor simpli sint mult sub cele ale UE. Guvernantii fac promisiuni, dar cind vine ziua sa le puna in aplicare, nu se poate, iar motivele sint aceleasi cu care ne-am obisnuit. Sindicatele vor sa ceara un plus de 40 de lei, dar acesta nu-ti ajunge nici pentru piine pe o luna de zile. Faptul ca sindicalistii au fost prezenti in fata Prefecturii este un mod de a demostra ca sint suparati pe ceea ce se intimpla."
Alexandra Butucescu, 68 ani, pensionar, Focsani
"Este normal ca lumea sa fie nemultumita ca promisiunile Guvernului nu se tin si sa iasa in strada. Au fost niste alegeri intre timp, s-au terminat, astfel ca promisiunile pleaca, fiind doar vorbe in vint. Nu sintem un popor de luptatori, ne-am complacut mereu cu ceea ce primim. Cum poate sa traiasca o familie din 500 sau 540 de lei? Marirea de 40 lei este egala cu zero, iar discutia este mult prea mare pentru un lucru de nimic. Nu pot judeca problemele guvernului, daca pot sau nu acorda marirea, dar atita cheltuiala pentru parlamentari este posibila. Stiu ca stau mai mult pe acasa, beneficiaza de concedii, deplasari in strainatate, dar ce aduc de acolo, cu ce experinta se intorc? Nimic nu se vede. Libertate, libertate, dar ce faci cu ea daca nu ai ce minca?!"
Sondaj realizat de Ramona NICOLAE
