Instruirea în limbile minoritatilor nationale (V)
"Gurile rele spun ca aminarea dezbaterii publice a pachetului de legi ale educatiei din toamna anului trecut pina dupa mijlocul lui decembrie s-ar fi datorat opozitiei maghiarilor fata de prevederile privind invatamintul in limbile minoritatilor nationale, actuala forma fiind pretul participarii lor la guvernare. Dorinta etnicilor maghiari de a avea, daca nu autonomie teritoriala, cel putin un invatamint integral in limba lor materna, limba romana fiind studiata ca o limba straina, ne-a amintit de experienta trista a hispanicilor din California si alte citeva state invecinate (11,6% din populatia SUA) de la sfirsitul anilor \'60 ai secolului trecut. în urma unor miscari singeroase de strada, autoritatile americane le-au acordat atunci dreptul de a se instrui exclusiv in limba spaniola. Dupa trei decenii si ceva, hispanicii au cerut revenirea la situatia de dinainte, tinerii absolventi neputindu-se angaja in structurile federale pentru ca nu cunosteau limba engleza. Sectiunea referitoare la invatamintul in limbile minoritatilor nationale din Legea invatamintului preuniversitar repeta intrutotul experienta hispanicilor americani: «In invatamintul preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale disciplinele (inclusiv Istoria si Geografia Romaniei) se studiaza in limba materna, cu exceptia Limbii si literaturii romane» (art. 53, al. 4). Cum si-o fi inchipuit legiuitorul ca limba romana se poate studia in limba materna, stipulind in mod expres o asemenea precizare, este greu de inteles. Si daca maghiarii traiesc intr-un «stat national unitar si indivizibil» (art. 1 din Constitutia Romaniei), in care ei reprezinta doar 6,6% din populatie, este si mai greu de inteles cum se pot descurca intr-o tara in care «limba oficiala este limba romana» (art. 13). Poate ca parlamentarii vor avea totusi grija de soarta maghiarilor, obligindu-i sa invete mai bine limba romana, din moment ce Constitutia le da dreptul sa-si studieze istoria si traditiile in cadrul unei discipline distincte, cu predare in limba lor materna.
Citeva concluzii de luat, poate, in seama
Analizind structura populatiei scolare din unele tari europene comparativ cu cea de la noi, specialistii in educatie au constatat ca invatamintul secundar, care ii asigura elevului nu numai o calificare ce-i permite angajarea in productie sau servicii, ci si continuarea studiilor in invatamintul superior, este mult ramas in urma: Germania - 59%, Spania - 55%, Italia - 51%, Franta - 48%, Grecia - 45%, iar Romania - 26%. Asa cum este conturata in noul pachet de legi ale educatiei, structura de ansamblu a invatamintului preuniversitar romanesc este si mai nefavorabila elevului fata de restul comunitatii europene. Fara a nega faptul ca legile educatiei propun o dezvoltare organizationala a institutiilor de invatamint printr-o incercare de compatibilizare cu sistemele educationale europene, unde invatamintul obligatoriu este de mult de 9-12 ani, nu putem trece cu vederea oportunitatea schimbarii sociale prin educatie, cu conditia ca aceasta sa tina cont de modul «turbulent» in care se realizeaza, prognozele putind fi nu numai eronate, ci si lipsite de anumite elemente nesesizate in momentul predictiei. Trei probleme capitale ar fi trebuit sa retina autorii pachetului de legi, stiind ca sistemele sociale trec de la o stare la alta intr-un mod greu de anticipat si ca evolueaza intr-un mediu adesea imprevizibil. Prima trebuie sa aiba ca ratiune un invatamint obligatoriu de 10 ani care sa ofere la absolvire si o calificare profesionala, nu vidat din capul locului de acest lucru, asa cum ni se propune. A doua: admiterea in invatamintul secundar - treapta a II-a de liceu (teoretic, vocational sau tehnologic) sa se faca pe baza de concurs, organizat la nivelul fiecarei unitati. A treia: institutionalizarea unui management scolar stabil, centrat pe un angajament implicativ pe o durata cel putin medie (4-5 ani), pentru a se putea evalua corect rezultatele. Si peste acestea, ca un corolar, realizarea unui Pact national pentru educatie pe 16-20 de ani, care sa dea sistemului consistenta, coerenta si continuitate. Altfel, masurile propuse sint doar o sforaiala politica cu care romanii se pot frige inca o data, asa cum au facut-o de atitea ori."
Prof. Valeriu Anghel
Grupul Scolar Agricol Focsani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Seszarea cititorului ZdV:Am găsit astăzi(n.r. duminică 5 mai 2024) în jurul orei 18:30 o cheie în parc la teatru( n.r. în Focșani)
De același autor
