Dulcea plictiseala
"Dulcea plictiseala si nelinistile eternei adolescente"
Daca romanele "Bonjour, tristesse" si "Va place, Brahms?" ale nabadaioasei si nelinistitei tinere frantuzoaice numite Francoise Sagan au facut o frumoasa cariera internationala, si datorita unor faimoase filme, un alt roman al ei, "Dulcea plictiseala", nu mai putin valoros si bine condus, compus si intors din condei, apare pentru prima data in straiele limbii romane. In traducerea lui Nicolae Constantinescu la editura "Pro Editura si Tipografie". Sagan, care moare in 2004, dupa o viata in care a facut de toate si nu prea a avut timp sa se plictiseasca, chiar si atunci cind a facut din "spleen" si "nausee" un mod existential, a reusit extrem de bine sa intre printre cutele acru-amar-dramatice ale miezului vietii. Nelinistile ei adolescentine s-au transformat in experiente si interogatii profunde, in scrisul si prin viata ei, fara sa le dea de capat. Totul pare simplu, natural si firesc si in acest roman care se citeste cu participare: chiar nu ne plictisim, ce mai inseamna astazi o dragoste adulterina sau o singuratate plina de nu-se-stie-bine-ce. Ca si cartile unui alt mare ramas etern adolescent, l-am numit pe Sallinger, romanele micii frantuzoaice ramin o buna lectie de luciditate. Si asumarea vietii asa cum e. Tot nu putem face mare lucru in plus. Eventual mai citim inca o carte. Bedros Horasangian
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
