Atelier de basme terapeutice
A fost odată ca niciodată... aşa începe orice basm, iar copii iubesc basmele. Poveştile sunt o parte integrantă a vieţii noastre, ele ne pot îndeplini visele - iar visele noastre au forma unor poveşti, de cele mai multeori cu final fericit care ne însoţesc pe tot parcursul existenţei noastre. Dincolo de "a fost odată ca niciodată", basmele vorbesc despre cele şapte păcate de moarte ale copilăriei: vanitate, lăcomie, invidie, pofte sexuale, aviditate, lene. Basmele le oferă copiilor o scenă pe care ei să îşi joace propriile conflicte interioare. Ascultând un basm, copiii proiectează în mod inconştient părţi din ei înşişi asupra diferitelor personaje din poveste.
Tânjim după un prinţ sau prinţesă
Basmele nu numai că fac parte din vieţile copiilor dar şi din vieţile noastre de adulţi. Imaginile şi temerile din copilărie se insinuează de obicei în gândurile şi conversaţiile noastre, funcţionează ca metafore pentru cele mai frecvente dorinţe şi cele mai profunde speranţe ale noastre. Tânjim după un prinţ sau prinţesă care să apară în vieţile noastre şi să ne completeze. Copiii iubesc şi ascultă cu plăcere basmele pentru că răspund necesităţii lor de a şti, de a cunoaşte, de a întelege cum se împlinesc năzuinţele spre mai bine, spre frumos şi participă afectiv-imaginativ la acţiune. Oricât de simple şi de uşoare ar părea aceste povestiri, ele nasc, fără indoială, dorinţa de a fi asemănători cu cei buni care ajung fericiţi şi în acelaşi timp se naşte în suflet teama faţă de nenorocirile ce s-ar putea întampla dacă i-ar urma pe cei răi. Este de necrezut cu câtă sete privesc aceste inimi pure şi încă necoapte morala ascunsă a basmului, îi vezi trişti şi disperaţi atâta vreme cât eroul sau eroina povestirii sunt în impas şi îndură suferinţe, apoi strigă de bucurie când personajele iubite sunt salvate .
Pentru copil ficţiunea are valoare de trăire
Chiar şi în lumea basmului copilul face confuzie între lumile fictive şi reale. Pentru copil ficţiunea are valoare de trăire, dar o trăire aievea cu realitatea. În călătoriile provocate de imaginarul din basme şi poveşti copilul se simte fericit, participă afectiv şi este alături de eroii pe care îi insoţeşte şi la bine şi la rău, imitându-i apoi în jocurile lor. Lumea basmelor oferă o complexitate de personaje şi teme faţă de care copilul îşi arată simpatia sau antipatia. Copilul îşi recrutează modele etice pentru care copilul îşi manifestă repulsia, dezacordul. Acesta se regăseşte într-o lume în care virtuţile sunt răsplătite iar ticăloşiile pedepsite. El trăieşte imaginar momente asemenea eroilor săi preferaţi şi, simţindu-se viteaz, deşi se ştie mic şi fricos, încearcă să devină mai curajos. Copiii, adolescenţii şi adulţii sunt vrăjiţi de o poveste cu suspans… Adaptarea basmelor pentru consiliere şi terapie poate anticipa problemele şi provocările pe care o persoană le va întâlni.
Carmen Dobre- psiholog
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
„Întrebări și ecouri între... două microfoane” cronică la recenta carte a profesorilor vrânceni, Elizia și Vasile Lefter
De același autor
