"SĂ-I UNIM PE TOŢI FRAŢII NOŞTRI"
Iftimie Novac a venit în satul Angheleşti în 1905 şi cine vrea să facă o proiecţie sănătoasă asupra învăţămantului rural interbelic este bine să studieze arhiva şcolii din Angheleşti. Va găsi aici formulată, explicată şi aplicată în practică, noţiunea de parteneriat cu comunitatea locală (mulţi ani domnul a fost plătit de localnici), rolul educaţiei patriotice (vezi programul serbărilor şcolare), posibilităţile materiale şi financiare (avea casa în curtea şcolii, salariu decent şi facilităţi în bani pentru lemne, gaz...), şcoala avea pămant şi lot experimental pentru practică, nu un banal microbuz precum astăzi, însoţit şi de muzică de calitate! (cred că aţi înţeles... manele!) Însemnările au o vechime de 100 de ani, au fost recuperate de mine, originalul în posesia familiei prof. Nica Gheorghe. Titlurile îmi aparţin, iar originalul fixat în paranteze pătrate.
În drum spre Flămanda...
Însemnările sublocotenentului Iftimie Novac încep în data de 21 August 1916... plecarea din Focşani se face cu mare entuziasm. Soldaţii şi ofiţerii, la urcarea în tren, sunt acoperiţi cu mii de flori, iar văzduhul răsună de strigăte de Ura...! Pe 22 August 1916 ora 4 PM se produce primul eveniment, o susţinere morală a faptelor, la Maneci, întalnind un monument cu inscripţia "Drumul marelui Mihai la fraţii din Ardeal". Batalionul său opreşte la comanda capitanului Mureşanu, iar sublocotenentul Novac Iftimie vorbeşte soldaţilor despre vitejia marelui Voievod Mihai şi le spune că noi suntem urmaşii lui şi trebuie deci să urmăm calea lui la fraţii din Ardeal. Regimentul 50 este în marş pe 23 August 1916, iar sublocotenentul notează ... văile munţilor clocoteau de cantecele vitejilor noştri care erau foarte voioşi văzand frumuseţea munţilor şi gustand din apa cristalină a izvoarelor nesecate din plaiurile scumpei noastre patrii... Graniţa este trecută cu entuziasm, ostaşii recitand din poezia lui Negru Vodă ... Suie creasta munţilor, Munţilor Carpaţilor... iar pe 25 august 1916 în satul Lungu (Săcele) soldaţii şi ofiţerii... (încing o horă mare la care au luat parte fete şi neveste romance). După cantonamentul în satul ... Arini, sat romanesc pe 5 Septembrie 1916 la ora 2 se ajunge la Braşov, iar la 4 PM ... ne îmbarcăm pe batalioane cu direcţia la Dunăre la punctul Flămanda.
Sublocotenentul Iftimie Novac a ţinut un jurnal de război timp de 127 de zile
Cantonaţi în satul Colibaşi, sublocotenentul Iftimie Novac notează în data de 15 septembrie 1916... vedeam zilnic şi de multe ori, de două ori pe zi, trecand excadrile de 8 aeroplane inamice cu direcţia spre Bucureşti, aceste aeroplane inamice cauza marii pierderi a populaţiei civile... Raniţele sunt lăsate în satul Colibaşi, iar Regimentul 50 se pune în marş forţat spre Dunăre, iar pe 17 septembrie 1916 li se explică misiunea... susţinerea trecerii Dunării pentru care la ora 4 artileria noastră bombardează poziţiile inamice, podul este pus în lucru, iar la ora 6 trupele de infanterie... încep trecerea Dunării... aeroplane inamice aruncau bombe asupra podului..., totuşi ostaşii noştri îşi vedeau de drum. Războiul îşi intră în drepturi... primii speriaţi... primii răniţi... primi morţi, iar sublocotenentul Novac primeşte ordin să ocupe poziţie pe malul Dunării de la terminarea Ostrovului Lung spre Apus în condiţii... de puternice bombardamente de aviaţie şi artilerie. Nu lipseşte nici exemplul personal căci el printre ghiulele, se urcă într-o salcie spre a urmări mişcările inamicului. Salcia este retezată de o ghiulea, nu păţeşte nimic, soldaţii sunt încurajaţi, dar mulţi îşi făceau cruci... !
Cu inima la trecători...
Misiunea de pază se termină pe 21 septembrie 1916, trupa ajunge la Colibaşi, Mihai Bravu, Balş, Goleşti şi pe 25 septembrie, ora 4, la Campulung - vechea capitală a Ţării Romaneşti. Scopul războiului este punctat de Iftimie Novac în cuvantarea ţinută ostaşilor după slujba religioasă, ... în acest oraş a debarcat Negru Vodă, venit din Făgăraşi, să scape pe romanii munteni de tătari să înfiinţeze ţara frumoasă romanească şi noi astăzi tot de aici trecem la Făgăraşi să-i unim pe toţi fraţii noştri. Veştile din Transilvania sunt proaste, nori negri se rotesc deasupra neamului romanesc, iar Iftimie Novac cu soldaţii săi primesc misiunea de a apăra... întreaga vale ce duce spre Branţ. Regimentul 50 fortifică poziţiile căci... ne lipsea artileria..., iar trupele noastre se luptau cu maşinăriile nemţeşti. Bătăliile de pe Muntele Drăgan, Dobriaşul Mare, Strambu sunt descrise cu amănunt de sublocotenentul Novac. Trebuie să luptăm pană la ultimul om şi cea din urmă picătură de sange, căci inamicul s-a strecurat pe pămantul scumpii noastre ţări şi ne va necinsti căminele... atacuri şi contraatacuri... foc, fum, bombardament grozav... capitan Mureşan cerea mereu întăriri, dar zadarnic, căci întăriri nu soseau din cauza lipsei de trupe.
Trupa se retrage spre Rucăr şi Dragoslovele, fortifică mici poziţii dar la 9 octombrie 1916 notează cu amărăciune ... din cauza inamicului mult superior poziţia nu poate fi păstrată. Încercări disperate de a opri inamicul au dus la bătălii pentru numele Pietrosu, Clăbucet, Valea Carstei, Poiana Lungă cu atacuri şi contraatacuri, grenade, mitraliere, artileria dar şi ... o singură cale a mai rămas, lupta la baionetă. Moartea nu alege căci şi iubitul şi viteazul nostru căpitan Mureşan a murit, ploi torenţiale, bordee, tranşee, oraşelul Campulung nu poate fi apărat, noi puncte de rezistenţă la Măţău, Suslăneşti, Prisaca iar pe 2 noiembrie 1916 în lupta ... de la Adanca sublocotenentul Novac Iftimie este rănit la mana dreaptă. Regimentul 50 primeşte întăriri pe 25 noiembrie 1916 şi participă la luptele de la Inoteşti, Ilişteana, Valea Salciei se retrage spre Ramnicu-Sărat iar pe 3 decembrie 1916 trupele noastre sunt înlocuite ... prin trupe ruseşti. După un parcurs pe traseul Focşani-Mărăşeşti -Tecuci-Barlad-Vaslui-Bucium (Iaşi)- Harlău trupa ajunge pe 27 decembrie 1916 la Buhalniţa unde începe acţiunea de trecere a iernii ... se lucrează la bordeele taberei. Aici se întrerupe jurnalul de război (127 de zile) al sublocotenentului Iftimie Novac. El va vedea Romania Mare, va primi pămant în 1921, trudeşte mai departe pentru şcoală şi comunitate, ajunge învăţător la Bălţi, apoi revizor şcolar intrand în randul drepţilor în 1957. Stă liniştit langă ai săi pentru care a ars ca o lumanare, luminandu-i şi pe ei, a crezut în cultură ca forţa maselor şi într-un popor cultivat ca o temelie a statului. Însemnarea de pe cruce... "Invăţător eminent" te face să ridici pălăria şi să laşi privirea în jos. Odihneşte liniştit după un apostolat de peste 40 de ani, împăcat că la intrarea în cimitir îl are pe finul său, învăţătorul (căpitan) Chiticaru Ste. Vasile care a dus mai departe multe din gandurile sale.
Profesor Istorie Mihai Gherasim - Copăceşti
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
