Jurnalism cetatenesc

Calendarul zilei:

Ziarul de Vrancea
12 feb 2016 549 vizualizări
Istoria zilei de 13 februarie

1880: S-a născut Dimitrie Gusti, filosof, estetician şi sociolog român (d. 1955). A iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 - 1948). A obţinut legiferarea serviciului social prin care se instituţionaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială. Vrancea a însemnat pentru Gusti punctul de plecare în cercetarea ştiinţifică a satului romanesc. Echipa de cercetători condusă de profesorul Dimitrie Gusti, a ajuns în Vrancea în 1927. A parcurs traseul Odobeşti-Mera-Reghiu-Andreiaşu, a trecut dealul Fetigului, poposind o lună de zile în arhaicul sat Nereju din “Fundul Vrancei” pentru a-i fi cunoscută viaţa ţărănească, casă de casă fără alegere, satul întreg aşa cum era el. Această muncă migăloasă de cercetare îşi va găsi finalitatea în lucrarea de mare consistenţă documentară şi ştiinţifică “Nereju, une village d’une region archaique” apărută în trei volume. Prezenţa cercetătorului la Nereju, la început a fost privită cu rezervă de obştea comunei, şi chiar de primarul de atunci, Costică Macovei, cât şi de unii reprezentanţi ai societăţilor forestiere, care exploatau până la jaf falnicele păduri vrâncene. Treptat, prin tactul dovedit de profesorul Gusti, nerejenii îşi vor da drumul la suflet şi vor prezenta realitatea socio-istorică în care trăiesc. Gusti a creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl şi G. Focşa, Muzeul Satului  (1936). După invadarea şi ocuparea României de către Armata Roşie (1944), Partidul Comunist din România a încercat, în zadar, să-l câştige pe Gusti de partea sa, cu oferte de colaborare.

Alte evenimente care au marcat ziua de 13 februarie

1542: Catherine Howard, a cincea soţie a lui Henric al VIII-lea al Angliei este executată pentru adulter.
1633: Galileo Galilei ajunge la Roma pentru procesul său în faţa Inchiziţiei.
1660: Odată cu moartea regelui suedez Carol al X-lea Gustav, guvernul suedez începe să caute pacea cu duşmanii Suediei din Al Doilea Război Nordic - ceea ce Carol refuzase. Cum fiul şi succesorul său, Carol al XI-lea are numai patru ani, o regenţă conduce ţara până în 1672.
1849: Delegaţia condusă de mitropolitul Andrei Şaguna prezintă împaratului Franz Joseph Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina, prin care se cerea recunoaşterea naţiunii române (13/25).
1853: Medicul şi ortopedul Charles Gabriel Pravaz a inventat seringa modernă. Cu toate că conceptul seringii datează de la Galen, forma ei modernă apare în secolul cincisprezece în Italia, dar a fost nevoie de secole pentru ca ea să adopte forma actuală. Câteva contribuţii în acest domeniu au adus şi Christopher Wren şi Robert Boyle. De asemenea, popularizarea seringii a făcut-o mai mult un alt chirurg francez - L. Behier.
1856: Încep lucrările Congresului de Pace de la Paris care pune capăt Războiului Crimeii.
1867: Dunărea Albastră a compozitorului Johann Strauss a fost prezentată în premieră la Viena, Austria.
1895: A fost brevetat Cinematograful Lumiere, aparat de filmat, de proiecţie şi de copiat, realizat de fraţii Louis şi Auguste Lumiere. Prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28 decembrie 1895, la Paris.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.