File de istorie - Ce au comun Buşteniul, Vrancea şi Focşaniul
La proiectele tuturor a lucrat un arhitect renumit George (Georges) Cristinel (1871-1961) o personalitate care a lăsat urme în întreaga ţară. Din opera acestuia se mai poate aminti biserica în stil bizantin Sfântul Nicolae de pe Calea Guşteriţei din oraşul Sibiu. Tot George Cristinel a proiectat şi Liceul Carol I tot din Sibiu, gândit ca o şcoală normală pentru băieţi a cărui piatră de temelie a fost pusă în 1934 de către regele Carol al II-lea. Impunătoarea clădire a Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca, din faţa Teatrului Naţional, a fost construită de asemenea după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu. Catedrala a fost construită între anii 1923-1933, fiind primul edificiu bisericesc românesc de amploare ridicat în Cluj după Marea Unire. Arhitectul George Cristinel a coordonat până la capăt planurile de execuţie şi a condus lucrările având drept colaboratori Societatea Întreprinderilor Generale Tehnice în frunte cu inginerii: Tiberiu Eremia, Dumitru Marcu, Nicolae Bordea, maestru pietrar Toma Gerstenbrcin. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Ţării Româneşti, fiind foarte evidentă influenţa bizantină, potrivit crestinortodox.ro. Catedrala a fost inaugurată în noiembrie 1933, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a prinţului moştenitor Mihai, a Patriarhul României, Miron Cristea.
Mausoleul Mărăşeşti şi vechiul Palat Administrativ
Alte lucrări ale lui George Cristinel au fost planurile pentru Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din Câmpia Turzii, Biserica Ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Orăştie, Casa Universitarilor din Cluj. Şi multe altele. În judeţul nostru marele arhitect a participat la doua proiecte. Primul, Mausoleul de la Mărăşeşti, socotit printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu (câştigători ai concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei aur) între anii 1923-1938 şi a fost inaugurat în mod oficial oficial pe 18 septembrie 1938. Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezenţa Reginei Maria şi a altor personalităţi ale vremii, şi s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de către Cornel Medrea şi Ion Jalea şi ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărăşeşti. Eduard Săulescu a executat pictura interioară. Următorul l-a reprezentat o lucrare mai puţin cunoscută, dar care în definitiv poartă amprenta marelui arhitect. Vechiul Palat Administrativ din Focşani, construit înaintea primului război mondial, a suferit în martie 1948 de pe urma unui incendiu puternic, în urma căruia a fost distrus în totalitate acoperişul care îl făcea deosebit în zona de sud a Moldovei. Pentru că incendiul a influenţat şi anumite elemente din zona etajului acestui obiectiv, între anii 1948-1950, cu contribuţia arhitectului George Cristinel, forma acoperişului a fost regandită, iar rezultatul a fost acceptabil, deşi puţin diferit faţă de cel iniţial. Noua învelitoare avea şi are un aspect impunător, cu atat mai mult cu cat a permis şi montarea unui ceas, clasic pe vremuri, în prezent digital. Ţigla aşezată la început nu purta nici o adăugire de element, lucru care s-a petrecut după anul 1970, cand pictoriţa focşăneancă Elena Stoiciu a proiectat o broderie de motive populare peste anumite porţiuni din acoperişul Palatului aspect ce i-au sporit cu siguranţă pe langă frumuseţe şi vizibilitatea.
Zestrea trecutului...
Edificiile monumentale au fost ridicate şi îmbunătăţite de oameni mari, iar numele acestora nu trebuie uitate vreodată. Clădirea Palatului Prefecturii Vechi este un exemplu fericit de monument istoric la care, chiar dacă se lucrează încet, măcar se lucrează. Alte obiective culturale vechi din oraş şi judeţ nu au nici măcar norocul acesta. Autorităţile se pare că nu au prea multe soluţii pentru a rezolva acest impediment şi a mai salva cate ceva din zestrea trecutului. Iată o idee care poate ajuta şi care se aplica cu succes în Italia. În Peninsulă, casele monument istoric se vand cu 1 Euro, cu condiţia ca cei ce le cumpără să le întreţină. Pe cand şi la noi o astfel de iniţiativă ? (Florin Dîrdală)
