Mormintul lui Slavici trebuie readus la Manastirea Brazi
"Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 (anul viitor se implinesc 160 de ani de la nasterea sa) in comuna Siria, judetul Arad. Aici a vietuit doar pina la absolvirea ciclului primar, dupa care a parasit localitatea natala pentru totdeauna, gimnaziul si liceul urmindu-le la Arad. Si-a continuat studiile la Budapesta si Viena, apoi a lucrat in redactiile unor reviste la Iasi, Bucuresti si Sibiu, in ultimii ani ai vietii retragindu-se la Crucea de Jos (Panciu), unde fiica sa, Lavinia, avea o proprietate viticola din partea sotului ei. In casa acestora (demolata prin anii \'70, in loc sa fie transformata in casa memoriala) era atras de «aerul priincios» al locurilor, tinutul asemuindu-se cu plaiurile sale natale. In foisorul de aici si-a redactat ultimele lucrari: citeva nuvele, doua romane si celebrele «Amintiri» despre Eminescu, Maiorescu, Creanga, Caragiale, Cosbuc. Dupa orele de scris lucra in gradina, facea plimbari pe jos sau medita pe prispa chiliilor de la Schitul Brazi (azi manastire), unde a si fost inmormintat la 19 august 1925, la dorinta sa expresa. Dupa cutremurul din 1940, cind Schitul Brazi s-a darimat complet, osemintele scriitorului au fost stramutate in cimitirul orasului, strajuite de un grilaj simplu de fier si o cruce de marmura neagra. Faptul ca Ioan Slavici a dorit sa fie inmormintat la Schitul Brazi de linga Panciu este consemnat de cel mai mare biograf al sau, criticul si istoricul literar Pompiliu Marcea, intr-o ampla monografie publicata in 1968. Despre aceasta dorinta a scriitorului se vorbeste si intr-o lucrare tiparita de Episcopia Buzaului si Vrancei in 2002: «Scriitorul indragise acest schit, in care venea de multe ori, unde moartea l-a surprins in ziua de 17 august 1925 si unde, dupa propria-i dorinta, a fost inmormintat». La ceremonia de inmormintare, alaturi de localnici au participat si citiva scriitori, in frunte cu Liviu Rebreanu si Gala Galaction. Acesta din urma a pus sa i se sape cu dalta pe crucea de marmura un epitaf, mormintul scriitorului fiind ingrijit apoi, pina in 1940, de maici, care il impodobeau tot timpul cu flori. Ca aradenii i-au gasit mormintul neingrijit nu este vina primarului care se ocupa de altceva in Panciu, ci a Liceului Teoretic din oras, care poarta numele scriitorului si al Scolii Generale, in fata careia se afla bustul acestuia. Stramutarea osemintelor unor mari personalitati culturale in locurile unde au dorit sa-si doarma somnul de veci nu este ceva nou. Ramasitele pamintesti ale savantului Simion Mehedinti, de pilda, au fost aduse de la Bucuresti si reinhumate la Soveja, dupa dorinta sa testamentara. In conditiile in care Manastirea Brazi a revenit la stralucirea vechiului schit, devastat in anii comunismului, ramasitele pamintesti ale lui Ioan Slavici trebuie reinhumate in curtea acesteia, asa cum si-a dorit scriitorul, si de unde s-a inaltat spre cele vesnice, nicidecum la Siria Aradului. Maicile de la Manastirea Brazi i-ar ingriji mormintul asa cum o faceau si cele din perioada interbelica. Lucru pe care trebuie sa-l aiba in vedere autoritatile culturale si bisericesti ale Panciului si judetului."
Profesor Valeriu Anghel
