Ionel Lupu, edilul comunei Vînători, a dorit să demonstreze că nu poţi să stai numai cu mâna întinsă către autorităţi pentru a asfalta străzile din localitate.El a luat două drumuri de la Consiliul Judeţean Vrancea şi le-a asfaltat din fondurile primăriei.Digul de la Mirceştii Vechi a fost o prioritate, dar şi o datorie faţă de consătenii marcaţi profund de inundaţiile din 2005
Situată la numai trei kilometri de oraşul Focşani,comuna Vînători te întâmpină cu un aspect semeţ, case care mai de care mai frumoase şi mai mari, ceea ce spune multe despre potenţialul financiar al celor care trăiesc aici. Aspectul comunei se schimbă de la un an la altul, pentru că se construieşte continuu. Casele noi apar aproape peste noapte, numai anul trecut fiind eliberate în comună 127 de autorizaţii de construcţie.
Drumuri judeţene asfaltate exclusiv din bugetul local
Drumurile din Vînători au fost asfaltate în exclusivitate din bugetul local
Şi pentru că o comună în plin avânt economic, unde investitorii sunt necesari pentru prosperarea zonei, are nevoie de infrastructură, prima grijă a primarului Ionel Lupu la preluarea mandatului a fost infrastructura. “M-am axat pe infrastructură pentru că trebuie să tindem spre civilizaţie, iar fără aceasta nu este posibil un trai mai bun. Totodată, având şi infrastructură, vin şi investitorii şi atunci totul merge bine. Am realizat acest drum cu fonduri proprii”, ne povesteşte primarul Lupu.Dar cum drumul principal care trece prin Vînători este un drum judeţean, lucrurile nu au fost atât de simple. În timp ce alte administraţii locale aşteaptă bani de la Consiliul Judeţean sau de la Guvern pentru asfaltarea străzilor, pe motiv că acestea sunt în administrarea instituţiilor judeţene, primarul de la Vînători a decis să ia problema în propriile mâini şi a preluat prin hotărâre de CJ în administrare aceste drumuri. “Fiind un drum judeţean, am preluat acest drum de la Consiliul Judeţean Vrancea, prin hotărâre”, ne-a spus edilul. Pentru acest drum, în lungime de 3,3 km s-au cheltuit 28 de miliarde de lei vechi, iar asfaltarea a durat puţin mai mult de un an de zile, asta pentru că la mijloc au fost şi lunile de iarnă în care nu s-a putut lucra.
„Bănişorii care se strâng îi folosim în special pentru drumuri”
Şi drumul DJ 215 în satul Jorăşti, pe o lungime de 2,1 kilometri, a fost asfaltat tot din bugetul propriu. Şi acesta a fost luat tot prin hotărâre de la Consiliul Judeţean. Iar în aceste zile, Primăria este în licitaţie pentru alţi cinci kilometri de asfalt, după cum ne spune primarul. “Licitaţia deja s-a încheiat. Se cunoaşte firma câştigătoare, urmează să anunţăm firma câştigătoare, iar în următoarele cinci zile să putem semna contractul de începere a 5,5 kilometri în satele Jorăşti, Vînători şi Petreşti”. Iar banii pentru asfaltare au fost numai din surse proprii, după cum ne-a povestit Ionel Lupu.“Banii trebuie chibzuiţi pentru investiţii mari. Trebuie, în primul rând, să mergem pe infrastructură. Iar prima mea prioritate este infrastructura”, spune edilul. Curioşi să ştim dacă oamenii din Vînători sunt mai înstăriţi decât alţii, l-am întrebat pe primar de unde vin banii care se adună anual în bugetul local. “Sunt oameni ca peste tot, iar banii vin din impozite şi taxe locale. Bănişorii care se strâng îi folosim în special pentru drumuri, după care mai avem şi alte priorităţi, dar pe primul loc rămâne infrastructura care lasă de dorit în toată ţara”, ne-a spus Ionel Lupu, căre se consideră „un primar chibzuit” şi care doreşte să îşi facă datoria faţă de locuitorii din comună.
Digul de la Mirceşti, o necesitate pentru comunitate
Digul de la Mirceştii Vechi apără astăzi comuna de apele dezlănţuite, care în trecut au lăsat urme adânci în memoria localnicilor
Digul de la Mirceşti este una dintre cele mai importante realizări ale mandatului primarului Ionel Lupu de la Vînători, după cum susţine. Digul s-a impus ca o necesitate după inundaţiile catastrofale din 2005.“A fost necesar acest dig pentru că în 2005 inundaţiile au fost catastrofale pentru satele Mirceştii Vechi şi Răduleşti, iar cetăţenii au rămas marcaţi în urma inundaţiilor. A fost pentru mine un test în funcţia de primar, pentru că le eram dator cetăţenilor din Mirceştii Vechi şi Răduleşti să fac acest dig. Eu sunt din satul Mirceştii Vechi şi am trăit acest momente groaznice în 2005. A fost o muncă de un an şi jumătate să lămuresc autorităţile statului şi am reuşit, după un an şi jumătate, să obţin finanţare de la guvern să realizez acest dig. Proiectul a fost de 30 de miliarde vechi, fără TVA. Este un dig făcut pe o lungime de 3.5 kilometri. De asemenea, s-a recalibrat zona în aval de pod şi în amonte de pod, în zona Morii Vechi, la Mirceştii Noi, unde eroziunile în câţiva ani ajungeau la casele sătenilor. Şi în această privinţă cetăţenii sunt foarte mulţumiţi, pentru că am reuşit să stopez această eroziune a malurilor astfel încât să nu ajungă la casele dânşilor”,ne-a povestit primarul.
Inundaţiile din 2005 nu se uită
Experienţa inundaţiilor din 2005 i-a marcat profund pe oamenii din Vînători. Fiecare creştere a nivelului apei constituie motiv de îngrijorare
Experienţa inundaţiilor din 2005 i-a marcat profund pe oamenii din Vînători, în special pe cei din Mirceştii Vechi şi Răduleşti.De unde până atunci o ieşire a apei din matcă făcea aproape parte din viaţa lor, după anul 2005 fiecare creştere a nivelului apei constituie motiv de alertă şi îngrijorare. “Pot să zic a fost o experienţă tristă. Nu o uită nimeni din Mirceştii Vechi şi Răduleşti, pentru că a fost o vară groaznică pentru noi. După 48 de ore în care apa a curs un metru prin satul Mirceştii Vechi, a lăsat în urma sa aluviuni şi mâl exact ca şi după o ninsoare. A trebuit să băgăm autogradere şi buldozere ca să dea mâlul la o parte ca să putem să circulăm pe şosele”, îşi aminteşte primarul. Teama susţinută a oamenilor faţă de inundaţii a impus construcţia digului de la Mirceştii Vechi.Construcţia digului a durat un an şi două luni, iar banii, nu mai puţin de 30 de miliarde vechi, plus TVA, au provenit de la Guvernul României.(Maria BRATU)
Biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Mirceştii Vechi, care datează din secolul al XVIII-lea, este clasificată ca monument de arhitectură
Comuna Vînători este situată la numai trei kilometri faţă de municipiul Focşani şi E85, în componenţa sa intrând satele Vânători, Jorăşti, Petreşti, Mirceşti-Noi, Mirceşti-Vechi, Răduleşti şi Balta Raţei. Comuna are circa 8.700 de hectare de pământ, din care circa 800 de hectare intravilan. Cei aproape 5.900 de locuitori se îndeletnicesc cu agricultura şi zootehnia, dar sunt şi destui care lucrează în Focşani şi şi-au ridicat case noi în apropierea oraşului. În comuna de lângă Focşani, nu puţini au fost cei care şi-au încercat norocul crescând animale care mai de care mai exotice: fazani, prepeliţe, potârnichi, struţi, etc. Trei obiective din comuna Vînători sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Vrancea ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Sfinţii Voievozi” din satul Mirceştii Vechi, aflată pe malul râului Putna şi datând din secolul al XVIII-lea; şi rezervaţia de arhitectură şi tehnică populară „Crângul Petreşti” inaugurată în anul 1977. Un al treilea monument este cel ridicat în memoria eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incintabisericii din Jorăşti şi ridicat în 1921.
Asteptam comentarii si sugestii la adresa redactia@ziaruldevrancea.ro
Primării de top din Vrancea
Stradă, şcoală, apă curentă şi canalizare, dispensar, cămin cultural, iată infrastructura minimă la care trebuie să aibă acces cetăţenii din mediul rural pentru a simţi că trăiesc într-o ţară cu adevărat europeană. Chiar dacă banii pentru investiţii sunt cel mai mare of al primarilor din judeţul nostru, există prim gospodari care au reuşit să schimbe în bine faţa localităţilor chiar şi cu mai puţin sprijin din partea statului. Şi cu ajutorul acestora, Vrancea se mişcă.
Stimaţi primari,
Aveţi ceva de spus şi mai ales de arătat comunităţii pe care o reprezentaţi? Ziarul de Vrancea vă stă la dispoziţie pentru a vă face cunoscute realizările, dacă aveţi aşa ceva. Pentru că investiţiile şi proiectele comunitare care nu sunt promovate, arătate şi mai ales explicate, nu există!
Şi mai există oare primari care să nu dea socoteală alegătorilor la final de mandat?
Be First to Comment