Viața satului

Ziua în care, în Vrancea și-n întreaga țară, lupul își poate vedea coada

Nina Elena Plopeanu
3 dec 2023 3252 vizualizări
FOTO: www.wolves-of-yellowstone.wikia.com
FOTO: www.wolves-of-yellowstone.wikia.com

În ultima zi a lui brumar, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, Ocrotitorul României. Acesta era fratele Sfântului Petru și împreună au fost primii ucenici ai lui Hristos.  „Celui întâi chemat” sorții i-au rezervat sarcina de a propăvădui credința lui Iisus în Scythia (Dobrogea de azi) și Tracia.

Sărbătoarea Sfântului Andrei se suprapune peste o sărbătoare precreștină, ziua lupului, care în calendarul geto-dacilor corespundea anului nou. În Istoria ideilor și credințelor religioase, Mircea Eliade susținea, pornind de la unul din textele geografului Strabon, că etnonimul geto-daci vine de la daoi, care în limba frigiană înseamnă lup sau „cei care sunt asemeni lupilor”. De fapt, în credința populară, toată luna noiembrie era plină de sărbători dedicate lupului. Între 14 și 21 noiembrie, perioada de împerechere a lupilor, se serbau Filipii de toamnă. Filipii erau considerați patroni ai lupilor; Philip în limba greacă înseamnă lup.  Dacă pe 21 noiembrie era ziua lupului șchiop, cel mai mare dintre Filipi, la 30 noiembrie se serba lupul nou. Luna care urma, decembrie  (Undrea, Îndrea) stătea și ea sub semnul lupului.

Pe 14 noiembrie, de lăsatul secului, în calendarul ortodox este prăznuit Sfântul  Filip, cel de-al treilea Apostol, zi în care, conform tradiției populare orale, nu se fac treburi casnice și nu se dă nimic cu împrumut, pentru a proteja gospodăria de lupi și alte primejdii.

Lupii, animale sacre în mitologia mai multor popoare, reprezentau un model pentru geto-daci. Ca și aceste  sălbăticiuni, care își formau haita și își alegeau lupul alfa în luna lui Brumar, oastea geto-dacilor era chemată pe 11 noiembrie, când se alegea conducătorul și se pregăteau de luptă. Chiar și steagul acestora, Draco sau Dracon, menit să-i înfricoșeze pe dușmani, era reprezentat de un animal fantastic ce avea cap de lup și corp de șarpe. În vâltoarea luptelor, flamura confecționată din material textil și din bronz scotea un zgomot asemănător cu urletul lupilor. Lupul era un simbol mistic al dacilor și îl găsim reprezentat pe numeroase obiecte din prima epocă a fierului (Hallstatt).

În ziua de Sântandrei, în tradiția păgână, ziua lupului sau Lucinul, lupii se adună în haite de câte 12 și ies după pradă. Doar în această zi, capătă darul de a-și mișca gâtul, până atunci imobil, de unde ideea că lupii își pot vedea coada, pe care o folosesc pentru a comunica cu ceilalți, și că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, toate animalele vorbesc, dar nu este bine să le asculți.

Nina Elena Plopeanu

Citiți și:"Sărbătoarea Sfântului Andrei- Ziua Lupului 

Sărbătoarea Sfântului Andrei este bogată în semnificaţii. Românii au păstrat numeroase tradiţii şi legende despre apostolul care ar fi propovăduit creştinismul în Dacia. Lupul este animalul asociat Sfântului Andrei, în tradiţiile românilor. „Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua Lupului, serbându-se pretutindeni cu nelucru, ca să nu strice lupii vitele şi mai ales oile şi caprele.

Pentru a se apăra de lupi, oamenii de la ţară ungeau cu usturoi ferestrele şi uşile în semnul crucii şi spuneau <<Vine Sf. Andrei, să nu vină lupul!>> sau <<Bună seara, Moş Andrei!>>. Folosirea usturoiului se datora faptului că această plantă era învestită de către mentalitatea arhaică cu puterea de a îndepărta forţele răului.

Lupii au fost şi animale sacre ale strămoşilor noştri, din cele mai vechi timpuri. Tinerii îmbrăcau piei de lupi şi practicau un ceremonial magico-religios prin care venerau animalul sacru, susţinea istoricul Mircea Eliade, <<Nu era vorba numai de bravură, de forţă fizică sau de putere de a îndura, ci de o experienţă care modifica felul de a fi al tânărului războinic. Acesta trebuia să-şi transmute umanitatea printr-un acces de furie agresivă şi terifiantă, care îl asimila carnasierelor turbate.>>"-WOLFLIFE


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.