Galerie foto | Tradiții și obiceiuri din Joia Mare - Încondeiatul ouălor la Vintileasca
Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle. Culoarea roşie este cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Cristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, ar fi spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”. Respectând tradiţia, gospodinele înroşesc ouăle în Joia Mare. Joimăriţa este spaima fetelor care se grăbesc să toarcă toată cânepa şi să înroşească toate ouăle, ca să nu le prindă această zi cu treburile neisprăvite.
La Vintileasca, departe de lume, unde tradiţiile sunt păstrate de sute şi sute de ani, două meşteriţe vestite în încondeiatul ouălor sunt pregătite să destăinuie cum se încondeiază ouăle de Paște, cum se pregătesc culorile din plante puse la uscat din vară: galben din coji de ceapă, roşu din sovârf şi flori de măr roşu sălbatic, verde din coji de nucă, movul din bobite de soc copt. Secretul ouălor frumoase este apa în care ele se fierb, apă neîncepută, adusă de o codană, de la fântână în zori de zi... Nu oricine poate deprinde încondeiatul ouălor care cere talent, un simţ special al culorii, dar mai ales multă răbdare. Acest obicei este transmis din generaţie în generaţie, aşa cum s-a întâmplat şi în familia Chivuţei Trestianu, care a învăţat de la mama ei.
„Încălzesc ceara, oul să fie şi el călduţ. Trag prima dată liniile, după aceea aleg modelul. Când încep să-ncondei oul, fac fierul plugului, că aşa se face, apoi codiţa rândunicii, Luceafărul, modele pe care le ştiu de când eram mică.”, spune tanti Chivuţa.
La fel de pricepută este şi tanti Biţa, care potriveşte culorile ca nimeni alta, iar modelele folosite sunt toate inspirate din natură.
- Care sunt culorile tradiţionale?
„Roşu, galben, verde mov, spune tanti Biţa Stăruială, fără să-şi întrerupă lucrul.
Roşul îl pregătim din frunză de măr roşu şi flori de sovârf. Ouăle le îngălbenim întâi cu coajă de măr pădureţ, pe care o fierbem separat. Frunza de măr roşu o amestecăm bine cu apa caldă şi o lăsăm la plămădit 3 zile”.
După încondeiat urmează fierberea ouălor întâi în coaja de măr sălbatic, după care se fierb cu frunza de măr roşu şi flori de sovârf, timp de 30- 40min.
„Ouăle le încondeiem crude, după care le băgăm în zeama de coajă de măr, ca să se îngălbenească. Punem şi piatra acră fără de care nu se obţine acea culoare galbenă foarte frumoasă. Le scoatem, le lăsăm să se usuce şi punem într-un alt vas un rând de frunze de măr sălbatic plămădite, un rând de ouă şi tot aşa până se umple vasul. Turnăm apa rece pe ele şi le lăsăm la foc potolit cam 30-45minute, până prinde culoarea”, spune tanti Chivuţa.
Nicoleta, nepoata Chivuţei, a încondeiat primul ou la 8 ani. „De la bunica mea am învăţat, mi-a fost drag să ştiu să încondeiez ouă. Primul ou a ieşit mai strâmb, deoarece nu aveam îndemânare dar, uşor, uşor am învăţat”, spune Nicoleta.
Când sunt gata, ouăle sunt scoase din ceaun.
„După ce le-am scos de-acolo, din flori, le ştergem, după aceea le dăm cu puţin ulei ca să le dea luciul ăla frumos.”, ne învaţă tanti Biţa Stăruială.
Modelele sunt foarte frumoase, iar unele dintre ele sunt folosite doar de femeile din Vintileasca.
„Am făcut pânza păianjenului, coarnele cerbului, copita calului, unghia caprei, miezul de nucă, rădaşca, modele vechi de sute de ani. Nu le poate face oricine pentru că sunt dificile”, spune Andreea care a învăţat să încondeieze oua de la mama ei.
- Dar „cărarea pierdută”, cine ştie s-o facă? întreb.
„ Acela este un model foarte greu şi cere multă migală. La noi îl mai face doar Vica Fifere, ea e mesteră neîntrecută. Are fată, cu sigur nu va lăsa să se piardă acest model”, spune doamna profesor, Stana Georgescu, mare iubitoare şi promotoare a tradiţiilor superbe din Vintileasca, dumneaei însăşi fiind o mare şi consecventă creatoare de frumos.
Ouăle încondeiate sunt aşezate apoi în coş şi duse la biserică în seara de Înviere. În Joia Mare creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. ( Janine VADISLAV )
Articol republicat. Prima publicare în Ziarul de Vrancea 24 aprilie 2019
