Viața satului

Primarii din Vrancea se “ceartă” în justiţie pe mii de hectare de teren

Dacă la nivel naţional ţara este în plin proces de regionalizare, în Vrancea primarii îşi dispută mii de hectare de teren.Aceştia nu s-au înţeles la delimitarea graniţelor. “Legea prevede că atunci cand două localităţi nu se înţeleg, prefectul le în judecată pe amandouă pentru a solicita instanţei să ia o decizie”, explică prefectul.Pe rolul instanţelor se află 15 procese cu miză mare pentru împărţirea comunelor şi oraşelor

Prefectura judeţului Vrancea a chemat la judecată în 15 dosare comunele şi oraşele care nu s-au putut înţelege în privinţa hotarelor. Anul trecut a avut loc o operaţiune de clarificare a situaţiei localităţilor, cu ajutorul celor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, iar primarii au fost chemaţi la negocieri. Nu toată lumea s-a înţeles, pentru că în unele cazuri vorbim de suprafeţe de sute de hectare de terenuri. Vina pentru această harabură aparţine, în principal, fostelor autorităţi comuniste. Acestea au făcut în anul 1968 o nouă reorganizare administrativă a ţării, proces în care au dispărut comune, s-au înfiinţat altele şi s-au transferat suprafeţe de la o localitate la alta. După aceea s-au mai comasat alte suprafeţe pentru o exploatare mai bună şi iar s-au schimbat limitele. Din acest motiv, acum au apărut aceste probleme, care ar trebui să se clarifice acum în instanţă. Unele comune au o singură neînţelegere, altele sunt implicate chiar şi în trei procese. Deocamdată dosarele sunt abia la primele termene, iar acestea vor continua în toamnă, după cavanţa judecătorească. “Legea prevede că atunci cand două localităţi nu se înţeleg, prefectul le în judecată pe amandouă pentru a solicita instanţei să ia o decizie. În istoria noastră zbuciumată, terenurile au fost cand într-o parte, cand în alta. Acum se vine să se stabilească o nouă împărţire, cand se discută de o nouă reorganizare şi există comune care se vor unifica. De exemplu, Tamboieşti şi Obrejiţa au fost separate, apoi împreună, acum sunt separate şi sigur vor fi din nou împreună. Astea sunt legile, noi le aplicăm”, a declarat prefectul Cătălin Kanty Popescu

Comune cu trei procese

Unele litigii sunt noi, altele sunt vechi de mulţi ani. De exemplu, între comuna Rugineşti şi municipiul Adjud este un conflict pentru împărţirea administrativă care durează de ani buni, miza fiind terenurile pe care le stăpaneşte omul de afaceri Dorinel Umbrărescu şi impozitele pe care le plăteşte acesta către statul roman. Evident că impozitele sunt mai mici dacă sunt plătite unei administraţii rurale decat unui municipiu. Comuna Slobozia Ciorăşti este implicată în cele mai multe procese, nu mai puţin de trei, cu comunele învecinate Milcovul, Gugeşti şi Coteşti. Aşa se face că gara Coteşti, de exemplu, nu se află pe raza administrativ-teritorială a comunei cu acelaşi nume, aşa cum ar fi firesc. “Am stabilit granţiele anul trecut cu cei de la Cadastru şi danşii nu sunt de acord. Pămanturile au fost din 1990 la ei”, a spus viceprimarul Victor Necula, de la Slobozia Ciorăşti. Pe de altă parte, reprezentanţii celorlalte comune susţin că autorităţile din Slobozia Ciorăşti vor terenuri care nu au fost niciodată ale lor. Suprafaţa în litigiu cu Gugeşti este de nu mai puţin de 500 de hectare. “Cand au fost IAS-urile s-au făcut tot felul de transferuri. Suprafaţa a trecut la Slobozia Ciorăşti atunci cand s-a făcut IAS Focşani, însă proprietarii de acolo sunt din Gugeşti. Noi încasăm pe suprafeţele respective impozite. Inclusiv ferma Oreavu figurează la ei, în condiţiile în care tot ce a fost la Oreavu a fost la Gugeşti”, a declarat primarul din Gugeşti, Vasile Vatră. La randul său, Mihai Neaţă, primarul comunei Milcovul spune că s-au făcut o împărţire din birou şi s-a pus articial limită un canal de irigaţii, prin care s-au pierdut 280 de hectare. “Este incorect, pentru că acel teren a fost dintotdeauna al cetăţenilor din Milcovul. Împărţirea din 1968 s-a făcut în funcţie de numărul cooperatorilor, iar acum după Revoluţie s-a făcut din birou”, a declarat primarul Mihai Neaţă. Potrivit acestuia, pierderea suprafaţei nu este un caştig pentru Slobozia Ciorăşti, întrucat sunt circa 700-800 de proprietari pe o suprafaţă mică.

Străoane vrea să recupereze un sat

Comuna Campineanca speră să caştige în urma proceselor în care este implicată cu comuna Carligele şi oraşul Odobeşti nu mai puţin de 1.100 de hectare de teren. “Avem documente pentru 300 de hectare suprafaţă teren arabil şi păşune, care se afla la Carligele, în punctul Maici, la limita localităţii. Deţinem documente că această suprafaţă a fost pană în 1970 la noi, după care a trecut la Carligele”, susţine primarul Ştefan Paraschiv. Edilul spune că localitatea a pierdut încă 800 de hectare în anul 1981, care au fost trecut la Odobeşti printr-o decizie a fostului Consiliu Popular. Suprafaţa se află pe Şoseaua Vrancei. O altă comună aflată în procese cu vecinii este Străoane. Unul dintre procese este cu Fitioneştiul, unde primarul Vasile Zbîrciog susţine că se află 500 de hectare. “Noi am păstrat hotarele vechi, dar mai trebuie să luăm teren. Dacă tot vor proces, am scos hărţile vechi şi o să luăm tot teritoriul”, a declarat primarul din Străoane. Acesta susţine că localitatea pe care o conduce are mai puţin cu 4.000 de hectare prin pierderea satului Varniţa, aflat în prezent în Răcoasa. “Am găsit hărţi vechi, care arată că am fost vitregiţi. Satul Varniţa din Răcoasa, a fost la Muncelu (sat din Străoane – n.r.) pană în 1968. Sunt 4.000 de hectare la Răcoasa, pe care vreau să le iau înapoi. Satul Varniţa a fost făcut pe moşia boierului Apotoleanu, care a adus atunci ţigani la muncă”, a mai spus primarul din comuna Străoane.

Primarii au aflat la proces pe unde sunt hotarele

Acţiunea de stabilire a graniţelor demarată anul trecut a dus la situaţii aparent hilare, în care autorităţile locale nu ştiau cu precizie unde sunt hotarele. Într-o astfel de situaţie s-au trezit primăriile din comunele vecine Broşteni şi Mera. Primarul din Broşteni susţine că limita localităţilor ar trebui să fie albia unui parau, nu să se taie proprietăţile în două. “Suprafaţa în cauză este în extravilanul localităţii, prin pădure. Spre marea noastră surpriză, noi ştiam pană acum că limita este prin parau, dar de fapt se tăiau pădurile în două”, a declarat Ion Alanei, edilul de la Broşteni. Procesele dintre Prefectură şi localităţile care nu s-au înţeles la trasarea graniţelor au început din aprilie şi pană acum au trecut cel mult două termene. În cele mai avansate dosare s-au stabilit experţii care să delimiteze suprafeţele. Prefectul Cătălin Kanty Popescu spune că onorariile s-au fixat la 100 de milioane lei vehi, sumele urmand să fie plătite în mod egal de primăriile în litigiu. Procesele vor continua în luna septembrie. (Mihai BOICU)
Procesele pentru graniţie
Comuna Broşteni – comuna Mera
Comuna Rugineşti – comuna Pufeşti
Comuna Slobozia Ciorăşti – Comuna Coteşti
Comuna Slobozia Ciorăşti – Comuna Milcovul
Comuna Jitia – Comuna Vintileasca
Comuna Paltin – Comuna Spulber
Comuna Tamboieşti – Comuna Obrejiţa
Comuna Barseşti – Comuna Negrileşti
Comuna Carligele – Comuna Campineanca
Comuna Slobozia Ciorăşti – Comuna Gugeşti
Panciu – comuna Moviliţa
Odobeşti – Comuna Campineanca
Adjud – comuna Rugineşti

---