Blestem de la Arhiepiscopie: ”Veţi avea soarta lui Aguridă!!!"
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancea are trei dosare pe rolul instanţelor din Vrancea pentru recuperarea a catorva mii de hectare de pădure în numele manăstirilor Rogozu, Valea Schitului, Lepşa. Procesele sunt în diferite faze de judecată, după cum se arată în raportul de activitate al Arhiepiscopiei pe anul 2012. Lăsand la o parte fondul problemei, atitudinea reprezentanţilor Bisericii de la Buzău nu ar fi cea mai cuvioasă, după cum spun cei implicaţi în aceste procese. Acesta lucru s-a auzit chiar în plină Piaţă a Unirii la înmormantarea lui Mircea Diaconu, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, cand uitand că microfoanele sunt deschise unul dintre preoţi îl cataloga drept “nemernic” pe un jurist din Prefectură, implicat în dosarele de retrocedare ale Episcopiei Buzăului şi Vrancea. Acest comportament se pare însă că este caracteristic în toate procesele pentru miile de hectare de pădure revendicate.
“Cine v-a pus pe voi în posesie a fost un escroc”
Unul dintre procese este cel în care Arhiepiscopia cere diferenţa pană la 1.400 hectare de pădure pentru Manăstirea Valea Schitului, potrivit unui document depus la dosar dinaintea comunismului. Reprezentantul Bisericii în acest dosar este juristul Nicolae Popescu, iar în proces este implicată şi Obştea Colacu, deoarece aceasta ar fi în posesia pădurilor revendicate de Arhiepiscopie. Oamenii se plang că atitudinea juristului lasă de dorit. “Cine v-a pus pe voi în posesie a fost un escroc, nu v-a pus bine. Ce-a păţit Aguridă o să păţiţi şi voi”, a relatat Vasile Neguţ, secretarul Obştii Colacu. Vasile Aguridă, fostul primar al comunei Tulnici, decedat într-un accident rutier în anul 2011, a fost şi el implicat în aceste procese, în dosarul privind pădurile Manăstrii Lepşa. De asemenea, într-o expertiză realizată la dosar reiese că reprezentaţii Arhiepiscopiei au încercat să-l influenţeze pe expert. “Reprezentantul Episcopiei Buzăului şi Vrancei mă sună şi mă ameninţă la telefon că dacă nu fac această delimitare (delimitarea pădurilor deţinute de Manăstirea Valea Schitului – n.r.) a suprafeţelor deţinute pe baza actelor existente la dosar mă va înlocui şi-mi va lua onorarul de expert, dar consider că nu sunt motive pentru a se proceda în acest mod deoarece actele danşilor sunt nesemnificative pentru delimitarea astăzi pe teren a întinderii cu terenurile de pădurile deţinute Manăstarea Valea Neagră înainte de preluarea la stat”, arată inginerul Bratu Ionel, pe 14 decembrie 2011. Pană la această dată, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei nu a comentat acuzaţiile aduse reprezentanţilor săi în acest proces, însă ziarul nostru aşteaptă un punct de vedere oficial de la oficialii Bisericii.
Încurcătură sau adevăr
Reprezentanţii Obştii Colacu susţin că acest proces a plecat de la o încurcătură, deoarece în actele de la 1948 Manăstarea Valea Neagră figura cu 400 de hectare. La rubrica anterioară era trecută însă cifra 1, care reprezenta numărul de hectare peste suprafaţa de 50 de hectare. “Au trecut 1 în faţă şi de la 400 de hectare s-a ajuns la 1.400 de hectare. Au greşit cei care au copiat. Dacă ar fi 1.400 de hectare, atunci unde este pădurea? Documentul prezentat de Episcopie este luat de la Arhivele Naţionale. Pe noi nu ne deranjează faptul că ar avea 1.400 de hectare, dar unde este pădurea?”, se întreabă secretarul Obştii Colacu. Procesul a fost caştigat mai întai de Obşte, Comisia judeţeană de fond funciar, Comisia Nistoreşti de fond funciar, Direcţia Silvică la Judecătoria Focşani, a ajuns la Tribunalul Vrancea care l-a trimis la rejudecare şi caştigat din nou la Judecătorie. Actualmente, dosarul a ajuns iar la Tribunal.
Pădurile sunt greu de delimitat
Fondul forestire al Manăstirii Valea Neagră are peste 700 de hectare în prezent, împărţit între 28 de parohii din Vrancea, care au fiecare suprafeţe de pană la 30 hectare de pădure. Din informaţiile noastre, se pare că preoţii acestor parohii şi-au cedat mai mult sau mai puţin forţat drepturile către Arhiepiscopie. Obştea Colacu a fost pusă în posesie cu peste 1.000 de hectare. În raportul de expertiză se arată că înainte de comunism, proprietăţile erau separate prin semne de hotar şi nu se poate face o delimitare exactă a acestora. În plus, suprafeţele diferă, într-unele documente fiind vorba de 650 hectare, în altele de 1.400 sau 800 hectare. Potrivit expertului, soluţia ar fi ca părţile să rămană cu suprafeţele cu care au fost puse în posesie, iar diferenţa de teren revendicată de mănăstirea Valea Neagră să fie atribuită în altă parte. Judecătorii trebuie să stabilească care dintre părţi are dreptate în acest proces a cărui miză este una economică, avand în vedere sumele caştigate din exploatarea pădurilor. Următorul termen în proces este programat marţi. (Mihai BOICU)
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
tia stroe, acum 4091 zile, 23 ore, 58 minute, 26 secunde
relu, acum 4093 zile, 3 ore, 57 minute, 49 secunde
danb, acum 4093 zile, 10 ore, 3 minute, 6 secunde 
