Obicei din copilăria omenirii: Miraculoasele colinde ale cetei de la Rîmniceni, imprimate pe un CD document
Colindele unice ale bătranilor din satul Rîmniceni, comuna Măicăneşti, vor rămane peste ani în format audio, în curand urmand să fie lansat un CD document cu acestea. Înregistrările s-au realizat în urmă cu un an, iar lansarea CD-ul va avea loc în vara anului viitor, cand va ieşi de sub tipar şi un studiu etnologic realizat la Rîmniceni de către speciliaştii Secţiei de Etnografie a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, coordonaţi de conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată. Înregistrările pentru CD s-au realizat exact la timp, potrivit lui Liviu Nedelcu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi Meseriilor Vrancea, întrucat tradiţia se stinge odată cu trecerea la viaţa veşnică a unor membrii ai cetei de colindători. “Toţi sunt de varsta a treia şi au o tradiţie în grup, unde au intrat de flăcăi. Noi am dorit să îi aducem să colinde la Festivalul de Datini şi Obiceiuri din acest an dar nu s-a mai putut, întrucat colindă în perechi, iar dacă unul singur dispare, nu mai are cine să ducă tradiţia mai departe”, ne-a declarat Liviu Nedelcu. CD-ul care va apărea în 200 de exemplare, va conţine o carte cu versurile şi linia melodică a fiecăruia dintre cele 11 colinde înregistrate.
Colindele de la Rîmniceni sunt unice, spun specialiştii
Colindele de la Rîmniceni au atras atenţia specialiştilor din Bucureşti care au mers în vara acestui an în satul vrancean unde au studiat acest obicei specific satului. „Ceata de colindători din satul Rîmniceni, com. Măicăneşti, jud. Vrancea, păstrează un tip de colindat specific satelor de transhumanţă, cu un repertoriu poetico-muzical tradiţional, foarte bine conservat, împreună cu mare parte din contextul ritual moştenit. După mai bine de trei decenii de întrerupere a tradiţiei, ea a fost revitalizată din interior în 1988, când Stan Stoica (n.1934, mecanizator pensionar) a alcătuit o ceată din 23 de bărbaţi, care colindau pe perechi, după cum li se potriveau vocile, astfel încât colindul să curgă ca apa pe pârâu. După 1990, colindătorii din Rîmniceni, cu sprijinul intelectualilor locali - mai ales al profesorului de limba şi literatura romană Petrică Agapie – şi al instituţiilor de cultură din judeţ, au ajuns la festivaluri în care valoarea lor a fost recunoscută şi apreciată pe măsură. În acelaşi timp, însă, ei au continuat să colinde şi în sat, în noaptea de Crăciun, pe uliţe şi pe coturi, aşa cum învăţaseră în copilărie. Interviul despre colindat, cu Stan Stoica şi Marin Ilie (n.1945, brutar pensionar), realizat pe 15 august, 2012, de echipa noastră de cercetare de la Universitatea din Bucureşti, documentează etnologic contextul unei tradiţii locale de valoare patrimonială, ce a rămas vie, în mod miraculos, până în zilele noastre”, scrie conf. univ.dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, de la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti.
Colinde cu elemente precreştine
Îmbrăcaţi în negru, cu şube şi căciuli de astrahan la care au legat tricolorul, colindătorii bat din poartă în poartă în seara de Ajun şi pană în dimineaţa Crăciunului. Colindatul se face pe mai multe voci şi teme diferite, ceea ce face ca acest obicei să fie unic la nivel de Vrancea şi chiar în ţară, totul făcandu-se după un ritual foarte bine stabilit. Conducătorul cetei de colindători strigă perechilor de cantăreţi versurile colindului, acestea repetă în mai multe registre de voci, doi cate doi, pană la ultima pereche. „În toate creaţiile populare ce însoţesc datinile şi obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou, în Ţara Vrancei, întâlneşti dragostea de viaţă a unor oameni legaţi pe viaţă şi pe moarte de aceste meleaguri brăzdate adânc de istorie şi legendă. Elemente ale colindelor precreştine foarte vechi ţinând de copilăria omenirii, de mituri solare, caracteristice altor seminţii, care s-au născut şi au trăit pe aceste meleaguri, le mai găsim şi astăzi în colindele vrâncene. Un loc aparte îl ocupă colindele antifonice cântate alternativ. Legat de cântarea colindelor, interesantă este execuţia în lanţ a bătrânilor din Rîmniceni. Colindătorii, doi câte doi, cantă pe rând, câte un vers apropiindu-şi capetele, cu faţa puţin întoarsă , unul către celălalt …”, spune muzicologul Carmen Stoica, realizator TVR 2 al documentarului “Zestrea Românilor”. Din păcate însă, astfel de tradiţii riscă să se piardă, tinerii nemaifiind atraşi în preluarea şi transmiterea lor mai departe. “Ca şi în alte situaţii, se pare că transmiterea tradiţiilor mai departe devine o misiune foarte grea. Plecarea de acasă a tinelor la varsta adolescenţei, lipsa de rezonanţă în cazul celor care răman, precum şi lipsa de interes a comunităţii care nu-şi dă seama că uitand tradiţiile se pierd rădăcinile, sunt motivele pentru care se petrece acest fenomen îngrijorător”, ne-a declarat Eugen Stoianof, şef secţie în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi Meseriilor Vrancea. (M. VLĂDESCU)
UPDATE
Se pregatesc sa porneasca la colindat!
Dacă aveţi rude sau prieteni la Rîmniceni, nu ezitaţi să mergeţi astă seară, în Ajunul Crăciunului, să-i ascultaţi pe bătranii colindători. Pentru că mulţi sunt în varstă s-ar putea să fie ultimul an în care ies la colindat “pe uliţe şi pe la coturi”, în formulă completă, cu colindele lor personalizate.
Iată cine face parte din ceată, potrivit directorului de la Căminul Cultural Măicăneşti, Marius Agapie:
Stoica Stan – liderul cetei
Ştefan Neculai
Culai Ştefan
Neculai Baciu
Dumitru Stoica
Apostu Mihalcea
Ilie Marin
Neculai Oprea
Constantin Ştefan
Costică Neagu
Neagu Neculai
Fănică Neagu