Primele de Crăciun: la stat deloc, iar la patroni după rezultate
La întrebarea „iei primă de Crăciun?” primeşti inevitabil acelaşi răspuns, devenit clişeu: “prima la dreapta”. Eventual “prima la stînga”. Aceasta este situaţia în instituţiile bugetare din judeţ. Aici, oamenii nici nu se mai gîndesc la prime, ci la posibilitatea unei noi restructurări care să-i lase fără loc de muncă de Anul Nou. În mediul privat unele firme au ieşit pe plus, aşa că angajaţii care au pus umărul la bunul mers al companiilor sînt parcă îndreptăţiţi să spere. Chiar dacă am traversat încă un an de recesiune grea, unii angajaţi vrînceni vor primi tradiţionalele prime de Crăciun, mai mari sau mai mici, unii chiar în funcţie de cît profit au adus. Fie că sînt tichete cadou, bani cash, petreceri de Crăciun sau chiar zile libere plătite, patronii se gîndesc să împartă cu cei mulţi măcar puţin din ce au cîştigat în acest an. Reporterii noştri au făcut un tur atît prin instituţii, cît şi pe la cele mai mari firme din judeţ pentru a afla dacă salariaţii primesc vreun bonus de la şefi de aceste sărbători. Cei mai mulţi reprezentanţi ai companiilor ne-au spus că şi 2011 a fost un an al supravieţuirii şi a regîndirii strategiei de afaceri, aşa că pînă şi păstrarea locului de muncă poate fi considerată pînă la urmă o primă de sărbători.
Dan Vicol: „Nu mă lasă contabila să dau prime după sufletul meu”
Industria confecţiilor dar şi cea alimentară sau producţia de vinuri au avut un an uşor mai bun decît 2010. Georgel Costache, directorul de la Vincon SA, spune că perioada care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului este esenţială pentru companie, întrucît de sărbători bucatele trebuie asezonate şi cu un vin bun de la … Vincon. Tocmai pentru a-i stimula pe angajaţi consiliul director a decis să le acorde acestora cîte o primă de porc de 100 Ron. Asta înseamnă un buget de peste 50.000 de lei, ţinînd cont că Vincon are 560 de salariaţi. „Sîntem în creştere faţă de 2010. Să vedem ce se va întîmpla în următoarele două săptămîni. Anul acesta am reuşit să facem şi investiţii în valoare de 1,2 milioane de euro în ultilaje şi replantări”, ne-a spus directorul Georgel Costache. Anul acesta compania a trimis şi primele transporturi de vin în China, însă conducerea spune că Vincon nu vrea să exporte cu orice preţ ci doar acolo unde obţine preţuri competitive în raport cu calitatea. Vinurile din podgoriile din Vrancea dar şi de la Huşi, unde Vincon deţine o suprafaţă de vie, pot fi găsite în magazine din Canada, Italia sau Belgia. Şi producătorul de carne de pui de la Avicola va oferi salariaţilor o primă de … porc. Dan Vicol, acţionarul majoritar al societăţii, spune că societatea a avut „un an normal”, aşa că a prevăzut în buget tichete cadou pentru cei 465 de salariaţi. Vicol nu ştia valoarea nominală, pe motiv că informaţia o deţine directorul economic, însă a lăsat de înţeles că e loc şi de mai bine. „Nu-mi permit să fac cadouri după sufletul meu pentru că nu mă lasă contabila”, a glumit Vicol. Acţionarul majoritar de la Avicola spune că anul viitor depinde de sistemul bancar, care ar trebui să susţină economia, însă şi-a propus să facă unele investiţii pe partea de producţie care ar putea conduce la nevoia de noi angajări. Şi la Supermarketul Paco acordarea primelor de sărbători a devenit o tradiţie. Conducerea magazinului a decis să îşi răsplătească salariaţii din cele cinci magazine cu prime cuprinse între 100-150 lei şi 500 lei, în funcţie de postul ocupat în firmă. “Ne-am obişnuit salariaţii să le oferim prime de Crăciun, deja este o tradiţie de cîţiva ani. Vrem să îi recompensăm cu bani, pentru că sînt cei mai de folos în această perioadă”, ne-a declarat Feliciu Paraschiv, directorul magazinelor Paco.
„Cînd clienţilor noştri le merge bine, ne merge şi nouă bine”
Industria confecţiilor textile, reprezentativă la nivelul judeţului, lucrează la ora actuală cu peste 8.000 de salariaţi. Este greu să le oferi prime consistente, însă patronii spun că s-au gîndit la cei care buchisesc cu acul haine frumoase pentru export. Unul dintre acţionarii firmei de confecţii Pandora Prod, Dorel Boris Simiz, spune că primele acordate salariaţilor sînt confidenţiale tocmai pentru că se acordă în funcţie de performanţă. Societatea are în jur de o mie de angajaţi, aşa că bugetul este unul pe măsură. „Pentru noi a fost un an bun, pentru că noi lucrăm pentru piaţa externă. Iar cînd clienţilor noştri le merge bine, ne merge şi nouă bine”, ne-a spus Doru Simiz. Cît priveşte primele, acesta spune că au devenit o tradiţie în fabrica familiei. „Întotdeauna împărţim cu angajaţii, nu cred ca a fost an în care sa nu împărţim cu angajaţii nostri”, ne-a spus managerul de la Pandora. Şi conducerea grupului de firme Roşca a prevăzut un buget pentru cadouri de Crăciun. Laurenţiu Ţigăieru Roşca, care este purtător de cuvînt al grupului, spune că primele se învîrt în jurul sumei de 300 de lei, în funcţie de vechime. „Oferim prime angajaţilor care au mai mult de un an vechime”, ne-a spus acesta, adăugînd că cei mai mulţi se ocupă de partea de confecţii. Pentru restul firmelor se calculează un algoritm în funcţie de profit. Grupul de firme lucrează cu 900 de angajaţi, 250 pe partea de tricotaje, 90 la Uniplast şi restul în fabrica de confecţii. Pe această linie, Laurenţiu Roşca spune că lucrurile s-au aşezat şi că la această oră se repetă o parte dintre modelele care au avut succes pe piaţa occidentală în acest sezon.
Mustea: „Oamenii nu o să umble dezbrăcaţi pe stradă, ceea ce e de bine”
Şi cei de la Vesti - Ro SRL au doborît criza prin adaptarea strategiei la noile condiţii economice. Firma şi-a conservat portofoliul de clienţi dar şi numărul de salariaţi. „În fiecare an am dat premii, nu foarte mari, dar am dat. Criteriul de departajare este salariul”, ne-a declarat Ionel Şeban Mustea, proprietarul de la Vesti-Ro. Acesta nu a dorit să dezvăluie cuantumul primelor, însă a spus că a fost mai mult decît de-o friptură bună. „Eu cred ca pot să-şi ia jumătate de porc”, a evaluat omul de afaceri, la insistenţele reporterului. Aceasta cu cît salariaţii săi sînt capabili să finalizele comenzi pentru branduri importante cum ar fi Naf Naf, Kookai, United Colors of Benetton sau French Connection. „Ne-am regîndit strategia de piaţă în ultima perioadă. Ne-am ridicat un pic nivelul de calitate şi ne adresăm altei pieţe care nu mai e chiar atît de lovită de criză. Criza însemnă şi o conjunctură la care trebuie să te adaptezi. Acum zece ani făceam şi 100.000 de paltoane de pe cîte un model, de nici nu mai aveam unde să le depozităm. Acum dacă vin comenzi de 1.000 deja e mult. Şi ne-am adaptat noilor cerinţe. Acum, partenerul nostru e şi coechipierul nostru”, ne-a spus Mustea. Acesta a venit şi cu un exemplu concret de cum afectează starea vremii industria. Faptul că pînă acum a fost o iarnă caldă a menţinut la un nivel scăzut vînzările de paltoane, fapt care a dus la o scădere a comenzilor. „Noiembrie era adesea una dintre cele mai bune luni pentru că se repetau modelele de succes. În două săptămîni reţelele de retail îşi acopereau stocurile”, ne-a mai spus şeful de la Vesti-ro. Cît despre viitor, acesta depinde de fiecare, în opinia lui Mustea. „Oamenii nu o să umble dezbrăcaţi pe stradă ceea ce pentru noi e bine”, a comentat omul de afaceri. Şi firmele din grupul Sorste oferă cadouri angajaţilor. ”Cum să nu le dau prime de Sărbători angajaţilor? În fiecare an le-am oferit tichete cadou de Crăciun şi se va întîmpla şi acum. La acestea se adaugă şi zilele libere de pe 22 decembrie şi pînă pe 9 ianuarie”, ne-a spus şi Sorina Plăcintă, acţionar Sorste. De altfel, pe lîngă primele mai mici sau mai mari, angajaţii din industria confecţiilor textile se vor bucura şi de o mică vacanţă de sărbători pentru că majoritatea fabricilor se închid între 23 decembrie şi 9 ianuarie 2011.
Salariaţii de la Vrancart nu primesc „pomană” de Crăciun
Cei aproape o mie de angajaţi dela Vrancart SA Adjud, una dintre cele mai performante societăţi din judeţ, nu vor primi nici un fel de bonusuri de sărbători. Directorul Mihai Marcel Botez consideră că tradiţioalele prime nu reprezintă decît „o pomană” şi spune că în cadrul companiei pe care o conduce munca oamenilor este răsplătită cu salarii. „Noi în loc să trăim din muncă, trăim din tradiţii! Eu îi dau omului salariu pentru munca depusă. Avem un sistem de premiere care stimulează performanţa, nu pomana. Eu dau prime cînd se obţine perfomanţă, cînd avem rezultate de pe urma muncii”, ne-a declarat managerul de la Vrancart, dezamăgit de capitalismul sălbatic de la noi şi nu numai despre care spune că şi-a consumat toate resursele şi trebuie înlocuit. De altfel, acesta a gîndit şi un model alternativ. Societatea din Adjud a obţinut în primele nouă luni ale anului o cifră mai mare cu 10% în comparaţie cu 2010. Producătorul de hîrtie şi carton a avut afaceri în valoare de 122,2 milioane lei, în timp ce anul trecut nivelul acestora era de 110,6 milioane euro. Vrancart a demarat anul trecut investiţii în retehnologizare, ce au vizat în special o nouă instalaţie de producere a cartonului ondulat. Societatea din Adjud este controlată de SIF Banat – Crişana, care deţine 74,7% din acţiuni.
Fără prime de sărbători la Primăria Focşani-Parlamentarii însă îşi vor recompensa oamenii de la cabinet
Austeritatea îl caracterizează şi pe Moş Crăciunul bugetarilor. Astfel, Primăria Focşani, dar şi CUP SA Focşani ori ENET spun că nu vor da nici o atenţie de Crăciun sau Anul Nou angajaţilor. Ce-i drept, întîrzirea salariilor în ultimul timp la societatea de termoficare îi face pe salariaţi să considere primirea retribuţiilor de drept în această lună ca pe un cadou. “Nu cred că vom da, e prematur să vorbim de aşa ceva”, ne-a spus Gheorghe Vasilescu de la CUP Focşani. Aceeaşi veste proastă vine şi de la edilul municipiului, chiar dacă unii angajaţi ai Primăriei speră la “surprize” de la sindicat. “Nu dăm prime de Sărbători, nici cadouri. Nu putem da nimic. Ar fi fost frumos, dar nu putem da absolut nimic”, spune Decebal Bacisnchi. O speranţă la o primă de Moş o au însă angajaţii pe cabinetelor parlamentare ale lui Alin Trăşculescu şi Ciprian Nica. Deputatul PDL spune că oamenii cu care lucrează “merită o atenţie de sărbătorile de iarnă”. “Le voi da, dar nu vă pot spune cuantumul pentru că mi-a fost jenă să-l întreb pe Moş Crăciun de bani”, ne-a spus şi liderul portocaliu. La fel, şi social democratul vrea să le mulţumească celor care au lucrat pentru el. “Bineînţeles că le dau, cum aş putea să nu le ofer de Sărbători. Oricum, în cazul meu, eu le ofer şi în afara Sărbătorilor de iarnă. Şi prime de Crăciun vor primi şi angajaţii de la biroul notarial de la Panciu, unde lucrează soţia mea”, ne-a spus şi Ciprian Nica. Nici în alte instituţii bugetare nu se pronunţă cuvîntul “primă”. “Nu avem prime, nu s-au dat niciodată, decît al 13-lea salariu pînă acum doi – trei ani. Nu ni se plătesc nici măcar orele suplimentare. Avem mii de ore suplimentare lucrate, sînt atît de multe încît nu avem cum să le recuperăm”, a declarat Octavian Vieru, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În Finanţe nici nu poate fi vorba de prime, în condiţiile în care cuvîntul de ordine la nivel central este austeritate. “Am avut o videoconferinţă cu domnul Blejnar, care ne-a avertizat foarte clar că toată lumea trebuie să treacă la treabă şi să ne îndeplinim sarcinile”, a afirmat Ion Ghionea, şeful Direcţiei Generale a Finanţelor Publice.
Grupaj coordonat de Silvia VRÎNCEANU
