În Vrancea s-au construit doar 1,5 kilometri de străzi pe an
Judeţul nostru se situează pe un ruşinos loc trei de la coadă într-un top al judeţelor care sînt cele mai dezvoltate din perspectiva infrastructurii rutiere din zonele urbane. Mai exact, jurnaliştii de la Econtext au clasificat judeţele în funcţie de cîţi kilometri de şosea sînt în interiorul fiecărui judeţ, în oraşe şi municipii, drumuri care asigură circulaţia între diverse părţi ale localităţii, inclusiv drumurile naţionale, judeţene şi locale din oraşul respectiv. Vrancea se situează pe ultimele locuri din ţară, cu mai puţin de 500 km de străzi orăşeneşti, mai exact 346 kilometri, la finalul anului trecut. Statistica privind cîţi kilometri de străzi s-au construit în ultimii 20 de ani în Vrancea este şi mai elocventă. Conform analizei Econtetx, din anul 1990 pînă în 2010 în Vrancea s-au edificat doar 28 kilometri de drumuri orăşeneşti, adică aproape 1,5 km în fiecare an. Dacă în anul 1990 erau 318 km, în 2010 am evoluat la 346 km de şosele. Acest fapt ne clasează pe ultimele trei locuri din ţară la dezvoltarea infrastructurii urbane. Doar în Mehedinţi s-a construit mai puţin, 6 km, în timp ce în judeţul Caraş Severin drumurile „au intrat” la apă cu 58 km. Fruntaşii la numărul de kilometri de drumuri sînt municipiul Bucureşti – 1.936 km la finalul lui 2010, Prahova - 1.346 km, Maramureş - 1.213 km şi Constanţa – 1.104 km, de altfel singurele care au peste 1.000 de km de şosele din ţară. „Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie necesară pentru implementarea cu succes şi a celorlalte priorităţi de dezvoltare ale Romaniei pentru perioada 2007–2013, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate”, se arată în strategia de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2007-2013. La nivelul judeţului Vrancea lungimea totală a drumurilor publice este de 1.791 km, din care 1.274 km judeţene şi comunale (71%) şi 516 km naţionale (29%).
Drumurile înseamnă bani
Reţeaua de drumuri din judeţ deserveşte direct 286.300 de locuitori, 73% din populaţia judeţului, densitatea drumurilor publice pe 100 km pătraţi fiind de este de 36,9 km, mai mult decît media naţională în anul 2004, care era de 33 km. Potrivit statisticienilor, suprafaţa totală a judeţului Vrancea este de 485.703 ha, cea mai mare parte avînd folosinţă agricolă şi forestieră. „Analizînd însă calitatea reţelei de drumuri, se remarcă faptul că aceasta este deteriorată periodic de o serie de condiţii climaterice şi hazarde geomorfologice, specifice Vrancei”, se arată în aceeaşi strategie de dezvoltare a judeţului. Consiliul Judeţean Vrancea are în derulare un program de reabilitare a aproximativ 80% din drumurile judeţene, însă aceste reparaţii au fost în ultimii ani şi sursa unor suspiciuni de corupţie. Pe rolul instanţelor de judecată se află două dosare penale în care sînt judecaţi mai mulţi oameni de afaceri din Vrancea şi funcţionari publici din Consiliul Judeţean pentru modul în care au derulat reparaţiile pe drumurile comunale şi judeţene. După cum se prevede în Planul Naţional de Dezvoltare: “O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă, contribuind la creşterea mobilităţii persoanelor şi a mărfurilor. În plus, o reţea eficientă de drumuri contribuie la scăderea sărăciei şi reduce izolarea zonelor subdezvoltate. Statisticile arată că amenajarea unui drum asfaltat reduce rata sărăciei în aria rurală traversată cu 6-7 procente iar în prima decadă de functionare cu circa
1% anual. Acest fapt este important mai ales în zona de Sud şi părti din zona sub-montană a judeţului, zona ce raportează cele mai mari rate ale indicatorilor ce definesc săracia. (M. BEŞLEAGĂ, S. VRÎNCEANU)
Şi drumurile forestiere sînt praf şi pulbere
În ceea ce priveşte reţeaua de drumuri forestiere din Vrancea, aceasta are o lungime de 930 de kilometri, potrivit autorităţilor judeţene. Drumurile forestiere cele mai lungi se găsesc în cadrul ocoalelor silvice Nereju (136,2 Km), Dumitreşti (124, 7 Km) şi Lepşa (107,7 Km), în ordinea dată, numai că din punct de vedere al practicabilităţii acestor drumuri ordinea este diferită. Procentul cel mai mare de drumuri practicabile se află în raza ocoalelor Soveja (100 % practicabile), Panciu (83 %) şi Adjud (tot cu 83 %). Procentul cel mai mare de drumuri impracticabile se află în zonele de munte, acolo unde au loc şi cele mai masive exploataţii forestiere. „Aceste cifre nu sînt deloc încurajatoare pentru modul în care se execută tăierile, ştiut fiind faptul că în lipsa drumurilor de acces, bustenii sînt tîrîţi traf-uri sau cu animale ravenînd solul pădurii şi făcînd astfel loc făgaşelor de scurgere pentru torenţi”, arată cei care au întocmit strategia de dezvoltare a judeţului Vrancea. Pe de altă parte, şi asa puţine (sub 6 m / ha), drumurile forestiere au avut de suferit şi din cauza ploilor torenţiale din 2005 şi 2006, peste 41 de kilometri de drumuri forestiere fiind afectate. Şi cutremurele şi alunecările de teren au contribuit la degradarea drumurilor forestiere. (S. V.)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Educația -factor esențial în dezvoltarea unei comunități.Rolul cheie pe care l-a avut, în ultimii ani, omul de afaceri Valentin Resmeriță
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
cristian, acum 4557 zile, 5 ore, 39 minute, 10 secunde 
