Omul modern, o combinatie de gene mai complexa decit se credea
Acest grup de gene, denumit HLA, joaca un rol esential pentru ca organismul uman sa recunoasca si sa distruga agentii patogeni, a explicat Laurent Abi-Rached, un cercetator francez de la Facultatea de medicina din Universitatea Stanford, principalul autor al acestui studiu, publicat în versiunea online a revistei Science. Aceste gene sint printre cele mai variabile si adaptabile din genomul nostru, deoarece evolutia rapida a virusurilor necesita o capacitate de reactie si de adaptare rapida, a explicat acelasi savant. Homo sapiens, omul de Denisova si omul de Neanderthal s-au separat în urma cu circa 400.000 de ani. Denisovienii si neanderthalienii au emigrat în afara continentului african - primii spre Europa si vestul Asiei, iar ceilalti s-au îndreptat spre Asia de Est. În ceea ce-i priveste pe stramosii omului modern, acestia au plecat din Africa în urma cu doar 65.000 de ani, pentru a se stabili în Eurasia, unde s-au întilnit cu verisorii lor denisovieni si neanderthalieni, cu care au întretinut raporturi sexuale, iar acest fapt a fost benefic pentru oamenii moderni.
"Aceste încrucisari nu au fost doar evenimente întimplatoare lipsite de consecinte, ci au adus ceva foarte util patrimoniului genetic al omului modern", a declarat Peter Parham, profesor de biologie la Universitatea Stanford, coautor al studiului.
Omul modern are pina la 4% din genele omului de Neanderthal
Comparind genele HLA ale omului modern si cele provenind de la cei doi verisori disparuti, cercetatorii au aflat ca o serie de variante ale acestor gene provin probabil din încrucisarile cu denisovienii. Se cunosc putine lucruri despre acest verisor al omului, ale carui urme au fost descoperite în pestera Denisova din Rusia, în 2010, pentru ca osul unui deget si un dinte sint singurele fosile descoperite pina în prezent. Însa secventierea genomului acestuia, pe baza ADN-ului prelevat din os, le-a permis savantilor sa determine momentul în care s-au produs aceste încrucisari cu omul modern. Transferul de gene de la denisovieni la oamenii moderni a dus la aparitia frecventa a unei variante din genele HLA (HLA-B) în populatiile din Asia occidentala, regiunea în care s-au produs aceste încrucisari ocazionale dintre omul modern si omul de Denisova. Celelalte variante din grupul de gene HLA (HLA-A) reprezinta pina la 64% din totalul acestor gene în populatiile din Asia de Est si din Oceania, cea mai mare frecventa a lor fiind întilnita în Papua Noua-Guinee. Un scenariu similar cu alte tipuri de gene HLA a fost aplicat si în cazul genomului omului de Neanderthal, al carui ADN, extras din oseminte stravechi, a fost de asemenea secventiat. Aceste variante de gene sint foarte frecvente la europeni si la asiatici, dar rare la africani, au precizat autorii studiului. În opinia lor, jumatate din aceste variante ale genelor HLA au fost mostenite în urma încrucisarilor cu neanderthalienii si denisovienii. Pentru asiatici, aceasta proportie atinge 80% , iar în cazul papuasilor se ajunge la 95%.
Secventierea partiala a genomului omului de Neanderthal arata ca anumiti oameni moderni au mostenit pina la 4% din genele acestui verisor disparut în urma cu circa 30.000 de ani. În ceea ce-i priveste pe denisovieni, acest procent de gene mostenite atinge 7%, potrivit rezultatelor secventierii ADN-ului, finalizate în decembrie 2010.
