Ultima oră

Doi meteoriti din URSS, ascunsi la Muzeul Vrancei

Silvia Vrînceanu Nichita
11 feb 2010 4480 vizualizări
Doua bucati din marea masa de fier cazuta din cer pe teritoriul URSS in 1947 au ajuns la Muzeul Vrancei printr-o intimplare fericita, acum zeci de ani u din pacate, bucatile de materie extraterestra nu au fost niciodata expuse publicului si au fost fotografiate in premiera de ziarul nostru

Putini stiu ca sectia de Stiinte ale Naturii de la Muzeul Vrancei pastreaza in colectia sa de minerale doua bucati valoroase din ramasitele unui meteorit imens care a lovit pamintul acum sase decenii in muntii Sikhote-Alin din fosta Uniune Sovietica, in ceea ce a fost cea mai mare cadere observata in istoria moderna. Fragmentele din ploaia de meteoriti au fost culese din taigaua rusa si trimise in Romania de Academia de Stiinte a URSS. Potrivit muzeografilor vrinceni, acestea au fost colectate la Sikhote-Alinsky in 1947, in urma unei cercetari autorizate de guvernul sovietic. Bucati din sutele de fragmente de roca feroasa au ajuns ulterior in muzee si colectii private din toata lumea, iar in prezent se tranzactioneaza chiar pe Internet, cu citiva euro pe gram. Un meteorit cu greutate similara celor detinute de Muzeul Vrancei se tranzactioneaza cu citeva mii de euro, iar preturile au crescut in ultimii ani pentru ca fragmentele sint din ce in ce mai rare, chiar daca unele bucati se mai gasesc prin muntii din estul Siberiei. Printr-o fericita intimplare, despre care nu se mai pastreaza marturii, cele doua piese, de aproximativ doua si trei kilograme, au ajuns in colectia geologica a Muzeului Vrancei, unde se afla de zeci de ani. Laturi din cele doua piese pastreaza urmele de slefuire in urma "calatoriei" prin atmosfera terestra, in vreme ce altele au parti zdrentuite in urma exploziei. Practic, pare ca metalul a inghetat in timp ce curgea. Din nefericire, meteoritii nu au fost expusi pentru public si putini stiu ca materia cosmica se afla intre comorile din colectia muzeului.


Marturii despre ploaia de meteoriti


Ploaia de meteoriti din care au ramas bucatile de piatra neagra a avut loc in dimineata zilei de 12 februarie1947 in estul muntilor Sikhote-Alin, zona declarata recent rezervatie naturala de catre UNESCO si unde mai traiesc in prezent ultimele exemplare de leopard siberian. Dupa intrarea in atmosfera, cu o viteza estimata de 14,5 kilometri pe secunda, la jumatatea distantei la care zboara avioanele, meteoritul a generat o violenta explozie care s-a auzit pe o distanta de sute de kilometri. Martorii au declarat ca au vazut o minge de foc mai stralucitoare decit Soarele, care a lasat in urma sa o dira de fum lunga de zeci de kilometri, care a persistat mai multe ore. Potrivit marturiilor vremii, fragmentele s-au imprastiat pe o suprafata eliptica de citiva kilometri patrati, generind numeroase cratere. Unul dintre acestea masoara peste 85 de metri si 20 metri adincime. Cel mai mare fragment, de peste 1.700 de kilograme, se pastreaza la Moscova, insa mai sint si alte bucati care cintaresc in jur de o tona. Bucati din meteorit au fost gasite inclusiv infipte in copaci. Se presupune ca meteoritul a deviat din centura de asteroizi care orbiteaza in jurul pamintului, materie care face parte din sistemul solar primordial. Din punct de vedere chimic, meteoritul contine in cea mai mare pare fier, insa cercetarile au scos la iveala si cantitati mai mici de nichel, cobalt, fosfor sau sulf. Specialistii mai spun ca aspectul Sikhote-Alin este tipic pentru ceea ce publicul larg considera ca ar trebui sa arate un meteorit.


Mateoriti romanesti


Sefa sectiei de Stiinte ale Naturii din cadrul Muzeului Vrancei, profesoara Irina Borosu, spune ca va incerca sa incadreze cele doua fragmente intr-o colectie tematica pentru a putea fi admirate de vrinceni, insa acesta ramine doar un proiect de viitor. Aceasta in contextul in care Universitatea Babes Bolyai din Cluj detine o importanta colectie de meteoriti, peste 200, si singura din Romania, in cadrul Muzeului de Mineralogie. In urma cercetarilor recente s-a constatat ca o parte dintre acestia sint fragmente lunare sau martiene, iar restul isi au originea tot in sistemul solar, intre planetele Marte si Jupiter. Putini stiu ca pe teritoriul Romaniei sint inregistrate oficial opt caderi de meteoriti si patru meteori (cea mai veche mentiune este din anul 1692). Cercetatorii de la Cluj spun ca material s-a pastrat doar din sapte dintre acestia, cea mai mare cantitate rezultind din caderea de la Mociu, din Cluj, in anul 1882. Acesta este cunoscut stiintific sub numele de "meteoritul de la Mocs". In expozitia muzeului clujean se pot vedea fragmente din cinci dintre meteoritii romanesti, inclusiv fragmentul cel mai mare (35,7 kg) din meteoritul de la Mociu, alaturi de meteoriti cazuti pe toate cele cinci continente, unii dintre ei constituind raritati pe plan mondial.

Recent, cercetarile efectuate de un specialist de la Arhivele Nationale din Bihor au scos la iveala si alte marturii mai vechi legate de caderile de meteoriti de pe teritoriul tarii noastre. Potrivit informatiilor noastre, nu exista nici o dovada ca teritoriul Vrancei ar fi putut avea de-a face in trecut cu caderi de meteoriti. Revenind la Muzeul Vrancei, in colectia de minerale se pastreaza numeroase piese de valoare, intre care si citeva spectaculoase "flori de mina" ce vor putea fi din nou admirate anul acesta in cadrul unei expozitii tematice. (Silvia VRINCEANU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.