Fara conflicte juridice intre puterea judecatoreasca si cea legislativa
Decizia Curtii Constitutionale din 17 iunie anul acesta, prin care s-a scris negru pe alb ca intre puterea judecatoreasca si cea legislativa nu exista un conflict juridic de natura constitutionala, a devenit general valabila. Saptamina aceasta, decizia CCR a fost publicata in Monitorul Oficial. In mai, Curtea a fost sesizata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la conflictul juridic dintre puterea judecatoreasca si executiv, solicitindu-se o decizie prin care sa se constate ca CSM este impiedicat sa-si indeplineasca atributiile constitutionale si legale cu care a fost investit. Printre aspectele asupra carora s-a atras atentia a fost si subfinantarea sistemului judiciar, fiind dat aici exemplul Tribunalului Vrancea, care "s-a vazut nevoit sa se adreseze justitiei pentru a obtine fondurile necesare functionarii". "Solutia pronuntata de Curtea Constitutionala este un raspuns tehnic dat la o solicitare a CSM care denunta subfinantarea cronica a instantelor judecatoresti si incalcarea prevederilor legale referitoare la administrarea finantelor justitiei de catre ICCJ, iar nu de un organ politic, cum este Ministerul Justitiei. Realitatea crunta a finantarii sub limita supravietuirii a sistemului judiciar a fost adusa in fata Curtii Constitutionale sub forma unor argumente tehnice, sugerindu-se incalcarea unor prevederi constitutionale. Se pare ca problemele grave si evidente aduse in discutie de CSM nu au fost suficiente pentru a da continut unui conflict abstract intre doua puteri fundamentale in stat, cea judecatoreasca si cea executiva. Din pacate insa, faptul ca aceasta solicitare a fost respinsa nu inseamna ca instantele au primit mai multi bani, ca nu sint in continuare amenintate cu iminenta blocarii activitatii, ca au fonduri pentru trimiterea citatiilor, printarea hotaririlor judecatoresti sau plata serviciilor curente", ne-a spus un specialist in drept. Solicitarea CSM viza afectarea grava a independentei justitiei, prin subfinantarea cronica a sistemului judiciar, omisiunea Guvernului de a solicita avizul CSM asupra proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti, desfasurarea de catre MJ a unor controale la instantele judecatoresti, care ar fi vizat de fapt aspecte care erau de competenta CSM. O alta problema semnalata de CSM a fost omisiunea Guvernului de a solicita avizul consultativ al CSM asupra unor acte normative referitoare la activitatea judecatoreasca. Este vorba despre 77 de astfel de acte normative date in perioada 2005 "" 2009. (Nicoleta CRISTEA)
