Ultima oră

Adjudul risca sa piarda statutul de municipiu

Un grup de persoane din Adjudu-Vechi cere desprinderea cartierelor Adjudu-Vechi si Siscani de municipiu pentru a se constitui o comuna u oamenii i-au cerut primarului sa ia o decizie in urma unui referendum u Constantin Armencea spune ca se va consulta in prealabil cu populatia, dar nu vede cu ochi buni o astfel de initiativa u «Adjudu-Vechi nu e altceva decit vatra civilizatiei Adjudului de astazi», spune si secretarul municipiului u cele doua sate nu indeplinesc in acest moment toate conditiile necesare constituirii unei unitati administrative de sine statatoare

Orasul de pe Trotus ar putea pierde statutul de municipiu daca locuitorii acestuia vor fi de acord ca satele Siscani si Adjudu-Vechi sa se desprinda de sub autoritatea municipala. Acest lucru s-ar putea intimpla ca urmare a unei cereri pentru referendum inaintata Primariei Adjud de un grup de persoane in virsta din Adjudu-Vechi. Cererea a fost inaintata primarului Constantin Armencea si este motivata de faptul ca intre anii 1950-1968 Adjudu-Vechi se bucura de autonomie proprie. "Un grup de nostalgici din Adjudu-Vechi vor sa se unifice cu locuitorii din Siscani si astfel sa constituie o noua comuna, asa cum a fost intre anii 1950-1968", ne-a declarat Stefania Saradici, secretarul primariei Adjud. Chiar daca cererea oamenilor va fi discutata si analizata in Consiliul Local, se pare ca acestia nu si-au motivat intentia decit prin faptul ca vreme de 18 ani Adjudu-Vechi a avut statut de comuna, dar si prin taxele si impozitele mari care li se imputa anual. Potrivit Legii 351/2001, privind planul de amenajare a teritoriului, pentru separare e nevoie de adoptarea unei legi. Inainte de aceasta, este necesar ca in prealabil sa se ceara votul consultativ al populatiei. Primarul Constantin Armencea spune ca inainte de a accepta propunerea petentilor de a organiza acest referendum, va organiza intruniri publice prin care sa le prezinte oamenilor avantajele si dezavantajele separarii celor doua cartiere de oras. "Am aminat, deocamdata, punerea in discutie a cererii grupului de la Adjudu-Vechi pentru ca, inainte de a lua decizia unui referendum, vrem sa informam populatia prin dezbateri publice amanuntite. Un alt motiv este cel al costurilor foarte ridicate la care se ridica o astfel de actiune, costuri ce trebuie suportate din bugetul local", ne-a declarat Constantin Armencea.

Adjudu-Vechi si Siscaniul vor la sapa de lemn

Locuitorii celor doua cartiere, nemultumiti fiind de statutul lor de locuitori ai unui municipiu, vor sa se intoarca in trecut, in speranta ca vor plati taxe si impozite mai mici. Aceasta in ciuda faptului ca cele doua cartiere nu indeplinesc toate condiitiile la care trebuie sa se ridice o comuna in mileniul trei. Potrivit unei anexe la Legea 351/2001, pentru autonomie administrativa e nevoie de o serie de conditii minime la nivelul teritoriului ce se vrea a fi separat din punct de vedere administrativ. Dotarile minime obligatorii necesare in vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei se refera la "existenta unui sediu de primarie, gradinita, scoala primara si gimnaziala, dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic, posta, servicii de telefonie, sediu de politie si de jandarmerie, camin cultural cu biblioteca, magazin general, spatii pentru servicii, teren de sport amenajat, parohie, cimitir, statie/halta C.F.R sau statie de transport auto, dispensar veterinar, sediu al serviciului de pompieri, puncte locale pentru depozitarea controlata a deseurilor, alimentare cu apa prin cismele stradale. Aceste dotari sint necesare si in cazul satelor ce au o populatie de pina la 200 de locuitori, cind asezarile respective sint izolate sau situate la distante de peste 3-5 km de satul cel mai apropiat care dispune de astfel de dotari", se arata in lege. Evident ca in practica lucrurile stau altfel pe tot cuprinsul tarii. In Adjudu-Vechi si Siscani se regasesc doar o parte dintre aceste dotari, iar pentru altele municipalitatea se lupta sa le ofere. Este greu de crezut ca daca "nostalgicii" vechiului Adjud continua sa-si sustina cauza vor primi vreun sprijin financiar din partea municipalitatii si, cum surse proprii de venit nu exista, cel mai probabil va fi un colt uitat de lume. "Daca aceasta separare va avea loc, pentru Adjud nu e decit un element de regres. Adjudu-Vechi nu e altceva decit vatra civilizatiei Adjudului de astazi. Se stie foarte bine ca datorita inundatiilor si dezvoltarii transportului pe uscat, populatia s-a mutat de pe malul apei", ne-a mai spus Stefania Saradici. Populatia Adjudului, cu tot cu locuitorii cartierelor Siscani, Adjudu-Vechi, Burcioaia, numara aproximativ 25.000 de locuitori. Cu toate acestea, oficial nu sint inregistrati decit 18.000 din cauza unor reguli impuse la referendumul din 2002, cind nu au fost luati in calcul si cetatenii care lipseau la acel moment de mai bine de sase luni din tara. Dintre cele 18.000 de suflete ale Adjudului, 4.000 vietuiesc in cele doua cartiere. Daca se va ajunge la referendum, doar 2.000 dintre locuitori au drept de vot. Daca votul va fi in favoarea separarii celor doua cartiere, Adjudul va pierde statutul de municipiu dobindit abia in anul 2000. Si cum este greu de crezut ca se va intimpla asa, cel mai probabil, acest demers nu va ramine decit un vis pentru cei care nu au reusit sa se adapteze la statutul de orasean. (Ana-Maria CANTIA)

---