Ultima oră

Topul celor mai expuse localitati in fata apelor dezlantuite

Mihaela Beșleagă
25 aug 2008 4365 vizualizări
In caz de inundatii similare celor din nordul Moldovei ar putea fi afectate peste 1.200 de case din Suraia, 1.000 de gospodarii din Marasesti, 1.000 din Vulturu, 900 din Milcovul si 800 din Garoafa. Alte localitati expuse riscului de inundatii sint: Maicanesti, Nanesti, Biliesti, Pufesti, Rastoaca, Odobesti si Adjud u conform planului judetean de aparare impotriva inundatiilor, zeci de drumuri, fintini, scoli si balastiere pot fi afectate de puhoaie. Autoritatile dau asigurari ca sint pregatite sa intervina in caz de calamitate, insa vrincenii nu au uitat ce li s-a intimplat in vara anului 2005

Recentele inundatii din Moldova au reamintit vrincenilor o tragedie similara la care au fost martori in vara anului 2005. Desi au trecut trei ani, multi dintre ei rememoreaza si acum cu stringere de inima momentele de groaza traite atunci. Apele dezlantuite au lasat mii de suflete fara un acoperis deasupra capului, au luat tot avutul a sute de familii si in citeva secunde au naruit munca de o viata a satenilor. Aflata la confluenta mai multor riuri - Siret, Putna, Milcov, Trotus si Susita, Vrancea a fost ravasita de ape, in urma carora a ramas doar mil si suferinta. Efectele viiturilor se mai vad si acum. Intre timp, s-au consolidat sau sint in curs de consolidare maluri si diguri, dar s-a elaborat si un plan judetean de aparare impotriva inundatiilor, publicat pe site-ul Prefecturii Vrancea. Conform datelor acestuia, cele mai expuse localitati in caz de inundatii sint tocmai cele care acum trei ani au fost lovite cu putere de viituri. Astfel, ar putea fi afectate in cazul unor inundatii de amploare peste 1.000 de gospodarii din Marasesti, peste 1.200 din Suraia, 1.000 din Vulturu, 900 din Milcovul si 800 din Garoafa, la care se adauga drumuri judetene si comunale si obiective sociale sau economice.


Marasestiul si Suraia, cele mai expuse inundatiilor


In eventualitatea producerii unor viituri la nivelul celor din anul 2005, cele mai expuse riscului de inundatii sint orasul Marasesti si comuna Suraia, unde, conform planului de aparare impotriva inundatiilor, revarsarea Siretului ar afecta cele mai multe locuinte. Cea mai expusa localitate in fata inundatiilor este comuna Suraia, unde riul Putna ar putea inunda 1.063 de gospodarii, cinci obiective sociale si 10 economice, cinci podete, 7 km de drum judetean si 29 km de drum comunal, dar si 1.800 ha teren agricol. De asemenea, apele Siretului ar putea acoperi 187 de gospodarii, doua balastiere si 13 kilometri de drumuri. Timpul de propagare al viiturilor este de sase ore. Marasestiul se numara printre cele mai vulnerabile localitati, surse de inundatii fiind Siretul, Susita, canalul colector Chimica, dar mai ales barajul de la Calimanesti, care se afla in aval de oras. Astfel, Siretul ar putea inunda 920 de gospodarii doar in oras, la care se adauga alte 363 de locuinte din Padureni, Calimanesti, Haret si Modruzeni. Apele Siretului ar putea inunda si mii de hectare de teren agricol, zeci de kilometri de strazi, dar si sedii de firme. La o serie de ploi puternice orasul ar mai putea fi inundat si de piriul Susita, caz in care ar fi afectate 176 de gospodarii, dar si de apele venite de pe canalul colector Chimica.


Alte puncte nevralgice


Alte localitati expuse riscului de inundatii sint: Vulturu, Garoafa, Milcovul, Maicanesti, Nanesti, Biliesti, Pufesti, Rastoaca, Odobesti, Adjud. Astfel, in comuna Vulturu, riurile Siret si Putna ar putea afecta 439 de gospodarii din Vadu Rosca, mai exact tot satul, si 100 din Vulturu. In comuna Garoafa, Siretul ar inunda 614 gospodarii din satele Doaga, Ciuslea si Strajescu. Apele riului Putna ar mai afecta insa alte 286 de case din aceeasi comuna. La Milcovul, riscul de inundatie exista pentru 748 de gospodarii, 230 de fintini, iar "umflarea" piriului Argint ar afecta alte 125 de gospodarii. In comuna Maicanesti, satul Rimniceni, 585 de gospodarii pot fi napadite de ape in cazul unor precipitatii puternice. Riscul de inundatii exista si pentru 561 de case din Biliesti, 419 din Nanesti, cite 500 de gospodarii din Calieni Vechi si Calienii Noi. La Pufesti, satul Ciorani, ar putea fi inundate 381de gospodarii, iar la Rastoaca 203 de locuinte. Si la Odobesti exista risc de inundatii pentru 250 gospodarii, pentru ca orasul nu este parat corespunzator de riul Milcov, iar la Adjud 120 de case ar putea fi inconjurate de ape. Si partea de nord a Focsaniului s-a confruntat cu riscul inundatiilor, iar acum sint expuse 25 de hectare de teren. In ultimele zeci de ani, municipiul resedinta de judet a fost inundat de mai multe ori in zona "barierei Marasesti", apa ajungind pina in zona unde a fost construit hotelul Solar.


"In fata viiturilor nu se poate face nimic"


Apele au lasat semne adinci pe unde au trecut. Dupa trei ani de la inundatii, oamenii isi amintesc inca tragedia prin care au trecut si stau cu grija la fiecare ploaie mai puternica. Autoritatile locale spun ca nu vor mai fi luate pe nepregatite, dar recunosc ca un risc inca exista, din cauza gestionarii necorespunzatoare a lucrarilor in zonele inundabile. La Suraia, edilul Vasile Grosu atrage atentia ca exploatarea neunitara a celor doua balastiere de pe malurile sting si drept ale Siretului, una aflata in subordinea SGA Vrancea si cealalta a SGA Galati, are ca efect faptul ca Siretul nu mai poate fi dirijat si la orice ora exista pericol de inundatii. "Am facut mai multe informari catre autoritatile competente, dar nu am primit nici un raspuns. Am primit promisiuni pentru un plan de investitii, pentru realizarea unui canal, dar pina acum nu s-a materializat nimic. Este o problema grava. Lucrari de consolidare s-au facut la Vadu Rosca, s-a dublat digul si malul, in rest nu s-a facut nimic. Noi sintem organizati sa ducem oamenii in zonele cele mai inalte, in rest"¦ in fata viiturilor nu se poate face nimic", ne-a marturisit Vasile Grosu, primarul din Suraia. Aici, in 2005, peste 200 de gospodarii au fost grav afectate de revarsarile violente ale apelor. Intre 13 si 15 iulie 2005, la Vulturu, furia apelor Siretului a lovit 455 de case si a naruit viata a sute de oameni. La trei ani de la tragedie, edilii spun ca sint mai pregatiti sa intervina, dar spera si la ingaduinta divina de a-i ocoli de astfel de nenorociri. "Digurile sint consolidate. Si acum, in iulie, am lucrat permanent la consolidarea malurilor, sintem si noi pregatiti cu saci de nisip, sape"¦Oamenii sint si ei mai atenti, vin, intreaba. Noi urmarim permanent situatia. Inima imi spune ca apa nu va mai intra asa de usor. Vazind ce s-a intimplat in Moldova, parca am trait din nou acele momente. Dumnezeu sa ne ierte si sa nu ne mai dea", spune Alexandru Mihalcea, primarul comunei Vulturu. Aici, 177 de case au fost construite la Botirlau si 188 la Vadu Rosca, dar numai o parte sint locuite, pentru ca oamenii s-au despartit cu greu de locul natal, in care au trait o viata intreaga.


"Sintem pregatiti 24 din 24!"


Reprezentantii Institutiei Prefectului dau asigurari ca institutiile abilitate sint pregatite sa intervina si ca experienta precedentelor inundatii va determina o gestionare "profesionista" a unei eventuale calamitati. "Sintem pregatiti 24 de ore din 24, am dovedit ca putem face fata unor astfel de evenimente. Sintem profesionisti. Atit Prefectura, cit si toate institutiile subordinate, respectiv Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Jandarmeria, am actionat ca atare de fiecare data, conform unor planuri bine stabilite", a declarat prefectul Dragos Mircea. Acesta a adaugat ca, incepind din 2004 s-au demarat lucrari de consolidare a malurilor si digurilor, multe dintre acestea in desfasurare, cu sprijinul financiar al Guvernului. De asemenea, autoritatile ne asigura ca am scapat de probleme in privinta inundatiilor, cel putin in aceasta vara. "Nu mai avem probleme. Una singura a fost la Vadu Rosca, unde am continuat o lucrare din anul 2005, o ancorare provizorie, cu niste arbori doboriti. Dupa masurarea debitului pe Siret eroziunea nu a avansat. Am scapat de probleme, nu s-au mai anuntat nici precipitatii", ne-a declarat Stefania Fotache, directorul Serviciului de Gestionare a Apelor (SGA). Cit de mult corespund planurile intocmite pe hirtie cu situatia din teritoriu vor vedea vrincenii pe pielea lor, in cel mai nefericit caz.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
, acum 737016 zile, 6 ore, 54 minute, 45 secunde
Pe vremea lui Ceausescu dupa inundatiile din nu stiu ce an,acesta a dat dispozitie sa s gasasca solutii sa nu mai fie inundatii.Cei care au gasit solutia au fost specialisti adevarati,ca pe vremea citeste integral
, acum 737016 zile, 6 ore, 54 minute, 45 secunde
sunt cu totul de acord cu dv. ceea ce se vede in tara noastra este jalnic important pt guvernanti este buzunarul propriu va salut cu stima
, acum 737016 zile, 6 ore, 54 minute, 45 secunde
ai perfecta dreptate...in loc sa-i preocupe inundatile, casele oamenilor, ei isi aleg viceprimarii, locurile din parlament, guvernantii, imunitatea si altele, sa-si bage copiii pe nu stiu unde, la citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.