Episcopia trimite preotii la cersit
P. S. Epifanie Norocel, întiistatatorul Episcopiei Buzaului si Vrancei, a instituit in Eparhia pe care o conduce un adevarat imperiu sclavagist. Peste 80 de slujitori ai Bisericii din Vrancea si Buzau au devenit dupa 1989 "sclavi", ca pe timpul cind preotii erau legati de glie, pe mosiile unor boieri si nu aveau dreptul sa paraseasca pamintul. Acesti preoti si familiile lor traiesc din mila credinciosilor, pentru ca Episcopul Epifanie fie le-a luat partial sau chiar tot salariul pe care-l primeau de la stat, sub pretextul incalcarii unor canoane bisericesti, fie le-a creat parohii, adica le-a dat locuri de munca, dar nu le-a asigurat si salariu. în cazul celor carora li s-a ridicat salariul, preotii au ajuns sa puna zalog pe la banci chiar biserica, pentru a putea plati darile catre stat - somaj, pensie, asigurare de sanatate - si a nu ajunge pe drumuri la batrinete. Reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Vrancea afirma ca ridicarea salariului, ca mod de sanctionare, nu trebuie sa se produca in mod abuziv, ci procentual. "Este posibil ca salariul sa fie diminuat, dar procentual, incepind cu 5%, 10%, 15%. Nu poate fi luat salariul unei persoane si dat alteia", ne-a spus Victoria Diaconu, inspector sef la ITM Vrancea. Totusi, inspectorii de munca trebuie sa verifice daca preotii isi primesc salariile potrivit contractului de munca. Conform articolului 10, punctul 3, din Legea 289/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor din Romania, "statul sprijina, la cerere, prin contributii, in raport cu numarul credinciosilor, cetateni romani si cu nevoi reale de subzistenta si activitate, salarizarea personalului clerical si neclerical apartinind cultelor recunoscute". Cu alte cuvinte, daca da statul, statul sa ia, nu Episcopia, intrucit banii vin de la stat, nu de la Episcopie.
Preotii nu vorbesc de frica
Situatia este cunoscuta la nivelul Protoieriilor dar, de frica persecutiilor din partea Episcopului, indeosebi a consilierului juridic Nicolae Popescu, acesti preoti au refuzat sa faca vreo declaratie oficiala cu privire la situatia lor. "Ce sa fac acum? Sa parasesc Episcopia nu pot, nici sa ma mut in alta parohie. Traim din salariul sotiei si ma simt ca un cersetor care intinde mina dupa banul vaduvei. Poate asa vrea Dumnezeu sa ne incerce credinta"¦ Ce sa le spun copiilor cind ma intreaba de ce nu merg cu ei la Focsani, sa-i duc la cofetarie, ca ne incearca Dumnezeu?", ne-a spus unul din acesti preoti carora Episcopia Buzaului si Vrancei i-a ridicat bugetul, invocind o anumita incalcare a canoanelor bisericesti. Preotilor care fura si inseala credinciosii si fiscul, Episcopia nu le ridica bugetul. Dimpotriva, ii aduce preoti in Focsani. Autoritatile bisericesti recunosc situatia grea a acestor preoti, ramasi fara fondurile de la stat, dar pun un bemol realitatilor. Speram ca institutiile statului sa se autosesizeze, in speta ITM Vrancea si Secretariatul de Stat pentru Culte, iar clerul sa aiba demnitatea sa-si apere in fata ierarhului colegii ajunsi "preoti cersetori". "Exista un numar de bugete platite din fondurile statului. Unele parohii nu au buget pentru ca acesta a fost dat altei parohii, in cazul in care au existat nereguli in administrare. Altele sint nou infiintate si nu au inca buget de la stat. Au fost si cazuri in care s-a luat bugetul unei parohii si a fost dat uneia mai nevoiase, care nu avea buget. Episcopia a facut demersuri pentru ca statul sa acorde bugete tuturor parohiilor. Taxele catre stat se platesc din fonduri proprii si este destul de greu pentru preotii care nu au buget", recunoaste preotul Nicolae Cobzaru, protoierul Protoieriei Focsani I. Acesti preoti traiesc doar din serviciile religioase, banoase la oras, dar care intr-o parohie de 100 de familii de la tara nu sint suficiente nici pentru plata taxelor la stat, ca sa nu mai vorbim de cosul zilnic.
"Primim cererea de salarizare post factum"
Gigel Sorinel Stirbu, secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, ne-a confirmat existenta acestor parohii fara salarii de la stat si ne-a explicat de ce s-a ajuns in aceasta situatie. "Numarul de bugete acordat anual cultelor din Romania este limitat. Pentru anul acesta am avut 280 de bugete pe care le-am impartit cultelor. Problema este ca noi primim cererea pentru bugete dupa ce sint infiintate parohiile si nu le putem acorda buget in anul respectiv. Trebuie o anumita prevedere bugetara. In nici un caz pentru acest an aceste parohii nu vor primi salariul. Din toamna, salarizarea preotilor de la stat va creste la 70%", ne-a precizat Gigel Sorinel Stirbu. Episcopia are o alta explicatie. "Toti preotii sint salariati, numai ca unii preoti au ramas fara contributia de la bugetul de stat. Este cazul a 80 de preoti. Situatia este mai veche. Noi cerem in fiecare an la Secretariatul de Stat pentru Culte, dar ni se spune ca nu sint fonduri", ne-a spus preotul Nicolae Popescu, consilierul juridic al Episcopiei. Ceea ce nu spune Nicolae Popescu este ca de la Secretaritul de Stat pentru Culte vin bugete in fiecare an, dar Episcopia infiinteaza anual noi parohii, asa cum le trece prin cap, fara sa anunte mai intii Secretariatul de Stat pentru a face si prevederea bugetara, asa cum se face cind se creaza un nou post.
Epifanie primeste 6.000 de lei pe luna
Daca preotul simplu de la tara primeste de la statul roman in jur de 500 de lei pe luna, salariul episcopului poate ajunge la 6.000 de lei, in conditiile in care preotul are familie, iar Episcopul traieste ca un nabab intr-un Palat Episcopal, unde totul este platit din contributia parohiilor. Daca preotilor li se ia acest buget de la stat, nu le ramine decit sa puna ipoteca pe biserica sau sa porneasca la cersit pentru a aduna bani sa-si creasca plozii si sa plateasca pentru pensie, somaj si asigurari sociale. Despre acesta drama preotii nu vorbesc de frica, prietenii nu fac publica aceasta situatie de rusine, protoiereii de teama sa nu-si piarda postul, credinciosii din indiferenta, iar noi, asa zisa societatea civila, trecem ca levitul pe linga sarmanul cazut intre tilhari. Asa arata, din nefericire, Eparhia Prea Sfintului Epifanie Norocel, dupa un sfert de secol de dictatura religioasa. Bref, in anul 2008, sintem in plin sclavagism religios si ne intrebam de ce bisericile sint goale, intelectualii fug de Biserica, crismele sint pline, elevii nu mai merg la orele de religie, casele de rugaciune ale celorlalte culte forfota de credinciosi, iar tinerii nostrii nu vor sa mai auda de Biserica stramoseasca... (Valentin MUSCA)