Ultima oră

Jumatate de secol de la revolutia din Vadu Rosca

Pe 4 decembrie 1957, trupele Ministerului de Interne au impuscat mortal 9 tarani la Vadu Rosca si au ranit alte citeva zeci u 18 persoane au fost arestate si condamnate la ani grei de temnita u dintre acestia, astazi mai traiesc doar 4 u incredibil, pamintul luat cu forta de comunisti in 1957 nu le-a fost restituit nici pina acum u pe calaii vad-roscenilor - Ion Arama, maiorul Avramescu, Gheorghe Bostina sau Gheorghe Babei, nu i-a intrebat nimeni, niciodata, nimic u astazi, in ziua pomenirii celor 9 eroi, fostul primar din timpul represiunii din 4 decembrie 1957, Mihai Mocanita, isi conduce sotia pe ultimul drum

Putini isi mai amintesc astazi ca acum jumatate de secol, la Vadu Rosca, trupele Ministerului de Interne au impuscat mortal 9 persoane, au ranit alte zeci, iar 18 tarani au fost arestati si condamnati la ani grei de ocna. Cel mai mic dintre cei morti se numea Ion Arcan, avea doar 14 ani si a fost impuscat in clopotnita de la biserica, de unde incerca, tragind clopotul, sa scoata vad-roscenii la rebeliune, pe ulita satului. Printre cei impuscati se afla si o mama - Dana Radu (28 ani), care a lasat in urma trei copii. Asa s-ar putea rezuma in cartile de istorie povestea trista a unui sat din lunca Siretului, unde pe 4 decembrie 1957 regimul comunist a vrut sa impuna cu forta colectivizarea. La 50 de ani de la acest eveniment, care a lasat o rana inca nevindecata in comunitatea locala, amintirile sint inca vii, si pentru ca dreptate nu s-a facut nici dupa 18 ani de democratie. Desi pare de necrezut, pamintul luat de comunisti cu forta in 1957-1958 nu le-a fost restituit, integral, nici astazi. Din cei 18 tarani condamnati in 1958 au mai ramas doar patru, al cincilea - Ion Dobre, murind la inundatiile din iulie 2005. Acesti ultimi patru "evanghelisti" ai suferintei - Sandu Lazar, Craciun T. Marin, Stan Nitu si Costica Arbanas, continua sa povesteasca tinerei generatii istoria unui sat nefericit peste care nenorocirile s-au abatut dintotdeauna. Un martor important al evenimentului este Mihai Mocanita, fostul primar al comunei Vulturu din 1957, care are insa o alta varianta a evenimentului. Culmea, in momentul in care ultimii suprvietuitori fac pomenirea celor ucisi, Mihai Mocanita isi conduce sotia pe ultimul drum. "Imi amintesc, parca a fost ieri, decembrie 1957. Totul a inceput pe 2 decembrie, apoi pe 4 s-a intrat in sat. Am trait momente grele in acele zile. Acum imi conduc sotia pe ultimul drum, dar as vrea sa se inlature anumite lucruri neadevarate care se spun despre mine", ne-a spus fostul primar Mihai Mocanita, care priveghea ieri dupa amiaza la capatiiul sotiei.

"Vrem pamintul inapoi"

Asa s-ar putea rezuma strigatul urmasilor celor ucisi, arestati si torturati in decembrie 1957. Schimbarea regimului in decembrie 1989 nu a adus mari realizari in viata fostilor detinuti politici. In afara unei pensii mizerabile pentru anii petrecuti in inchisoare si a unei Troite ridicate din banii lor in memoria celor ucisi, viata supravietuitorilor masacrului din 4 decembrie 1957 nu s-a schimbat, iar pamintul confiscat de comunisti inca nu le-a fost retrocedat in totalitate.

"Nici acum nu am primit pamintul luat de comunisti. Am facut inchisoare pentru ca nu am vrut sa intru in colectiv si acum ma lupt tot cu comunistii sa imi obtin pamintul pentru care am facut inchisoare. Din doua hectare de padure nu am primit decit unul. Imi spun mereu ca actele nu corespund, dar nu se intreaba de unde este padurea acolo. Ce sa fac dle, si cum sa-mi dea padurea daca primarul Mihalcea, viceprimarul Dumitru si secretarul sint comunisti? Primarul si viceprimarul au fost ingineri la fosta Cooperativa Agricola de Productie si ne-au luat pamintul pina in talpa casei. Nu mai scapam de comunisti", ne-a spus Stan Nitu, caruia comunistii i-au confiscat in 1958 si pamintul si casa, si, culmea, a ajuns sa locuiasca in propria-i casa cu chirie. Omul spune ca cei din satul sau au facut revolutia in 57, nu in 89. "Daca erau toti ca noi, nu mai stateam atita amar de vreme sub comunisti", ne-a spus Stan Nitu.

Vesnica pomenire eroilor!

In memoria celor noua vad-rosceni cazuti sub gloantele acelui decembrie 1957, s-a ridicat o troita ce poarta numele acestora, incrustate stingaci pe o placa de marmura: Aurel Dimofte (29 ani), Ionut Cristea (22 ani), Ion Arcan (14 ani), Dumitru Craciun (29 ani), Toader Craciun (49 ani), Stroie Craciun (31 ani), Dumitru Marin (29 ani), Marin Mihai (42 ani), Dana Radu (28 ani), cea din urma mama a trei copiii. Acestora le putem adauga alte opt persoane disparute la inundatiile din 13-14 iulie 2005. Dintre acestea, Marin Dobre (79 ani) a fost unul din cei 18 condamnati la temnita prin Gherla si Aiud. Pentru pamint a suferit lanturile temnitei si tot pentru pamint a murit inecat, refuzind ca si ceilalti sapte sa paraseasca locuinta. Paradoxal, pentru acelasi pamint au murit inecate si celelalte persoane, si ele martore ale atrocitatilor din 4 decembrie 1957. Numele lor: Zamfira Dobre (80 ani), Ionel Craciun (67 ani), Ionascu Mihalcea (68 ani), Neculai Dimofte (75 ani), Stanica Stanciu (70 ani), Saftica Badiu (76 ani) si Ene Marin (65 ani). "Miine (astazi, n.r.) vom organiza la Troita din sat comemorarea celor ucisi acum 50 de ani. Vom oficia o slujba de pomenire pentru cei plecati si vom aminti, ca in fiecare an, tristele evenimente din 4 decembrie 1957. Este posibil ca la acest moment sa fie de fata si fiica fostului preot paroh din sat care realizeaza o carte despre suferintele fostilor detinuti politici", ne-a spus preotul Daniel Teodorescu, parohul din Vadu Rosca.

Aveti aici numele calailor

La aceasta pomenire a represiunii singeroase din 4 decembrie 1957 trebuie date si numele celor care au fost calaii vad-roscenilor. Daca numele soldatilor din trupele Ministerului de Interne nu-l vom sti niciodata, stim insa numele cozilor de topor care au ajutat la macelul din seara zilei de 4 decembrie si numele unor anchetatori de la Penitenciarul si Securitatea din Galati. In primul rind Mihai Mocanita, fostul primar din Vulturu inainte de 1989, Ion Ciocilteu fostul secretar al Raionului Liesti - Galati si Emil Constantin, fost agitator provocator in acel decembrie 1957, care a lucrat apoi contabil la Drumuri si Poduri, iar acum este pensionar. Gratie muncii cercetatorilor de la Institutul Roman de Istorie Recenta (IRIR) avem, in sfirsit, dupa jumatate de secol, numele celor care au avut in miini soarta celor 18 arestati si condamnati la Galati: Gheorghe Bostina, fost loctiitor pentru paza si regim la Penitenciarul Galati intre 1957-1960; Gheorghe Babei, fost director al Directiei Regionale a Securitatii Poporului din Galati; temutul maior Avramescu, fostul sef al Serviciului Anchete din Directia Regionala a Ministerului de Interne Galati; ofiterul anchetator Ion Arama, fost comandant al Securitatii Poporului din Galati. "Incercam sa ducem la capat cercetarile noastre privind tortionarii poporului roman, dar nu este usor deoarece accesul la documente este obstructionat de o legislatie stufoasa. Am propus inca din vara sa marim echipa cu doi cercetatori, dar nu am primit nici un semnal. Speram ca dupa sarbatorile de iarna sa reluam publicarea «Listei lui Secu», in ciuda faptului ca dinspre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati nu avem sprijinul pe care ni l-am fi dorit", ne-a spus istoricul Nicolae Videnie, cercetator la IRIR si unul din initiatorii si realizatori "Listei lui Secu". La jumatate de secol de la reprimarea singeroasa de la Vadu Rosca, le dorim celor patru "evanghelisti" multi ani, pentru a putea povesti celor tineri tragedia de acum 50 de ani. Celor care au parasit aceasta lume - Vesnica pomenire! (Valentin MUSCA)

---