S-a mai dus o legendă vie, Doamna Simona Mehedinţi
În iunie 1991, când un grup de profesori şi oameni de cultură vrânceni, încurajaţi de profesori universitari a hotărât înfiinţarea unei asociaţii al cărui patron să fie Simion Mehedinţi, ne-am adresat Doamnei Simona care a venit în rândurile Asociaţiei cu un entuziasm nedisimulat. Doamna Simona a fost alături de noi de la început, ne-a îndemnat, ne-a încurajat în toate demersurile noastre care au privit restituirea operei savantului, ne-a pus la dispoziţie pentru a fi tipărită, opera antumă precum multe lucrări inedite, fără să ne pretindă niciun leu, ca drept de autor. Gestul Doamnei Simona a fost cu atât mai valoros cu cât, nu ştim prin ce miracol au supravieţuit unele dintre scrierile savantului ştiindu-se nenorocirile prin care a trecut întreaga sa familie, numai pentru faptul că sunt "copiii, nepoţii şi soţia lui Mehedinţi”.
Atunci când i-am propus să împlinim testamentul lui Mehedinţi ca "atunci când va fi posibil să fiu dus alături de ai mei”, în anul 1993, la 125 de ani de la naştere, rămăşiţele pământeşti ale savantului au fost aduse de la Cimitirul Bellu din Bucureşti şi reînhumate în mormântul părinţilor de la temelia Mănăstirii Soveja. Doamna Simona lasă un gol imens în rândul celor ce i-au stat aproape, în rândul vrâncenilor şi al sovejenilor. Astăzi, în acest moment de cumpănă pentru familie, ne rugăm Domnului să vă aibă în pază şi să vă aşeze în rândul drepţilor.
Costică NEAGU, Asociaţia Personalului Didactic "Simion Mehedinţi” Focşani - România