Ultima oră

Dosarul DNA “vinde” la urgenţă pădurile americanilor de la Harvard

Eduard Popescu
15 feb 2014 7206 vizualizări
firma Scolopax a anunţat vanzarea tuturor suprafeţelor de pădure din Romania u numai în Vrancea, firma la care 99,99% din acţionariat este deţinut de un fond de investiţii al Univestăţii Harvard deţine 13 630 ha u legătura Scolopax în Vrancea este cu un cunoscut grup de procuratori, cu legături în politică şi instituţiile silvice, care a făcut tranzacţii de milioane intrate acum în atenţia anchetatorilor

32.500 ha de pădure deţinută de firma Scolopax SRL din judeţul Braşov şi alte circa 2.000 de hectare de teren agricol au ajuns pe lista “vanzărilor” de urgenţă după ce procurorii anticorupţie au dispus arestarea lui Dragoş Lipan Secu, administrator delegat al acestei firme şi a soţiei sale, Mariana Lipan Secu. Din cele 32.500 ha de păduri, cea mai mare suprafaţă se află pe teritoriul judeţului Vrancea, respectiv 13.630 ha, restul fiind împărţită în alte 20 de judeţe. Suprafeţe importante se mai află pe raza judeţului Galaţi, circa 2.300 ha şi Vaslui, circa 1.800 ha. Terenurile agricole se află în Brăila, Galaţi şi Călăraşi. Ieri, DNA a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de luare de mită şi spălare a banilor, respectiv de complicitate la săvarşirea celor două infracţiuni, în cazul Marianei Lipan Secu. Valoarea mitei primită de cei doi se ridică, conform DNA, la peste un million de euro.

Ce spune DNA

 “În perioada 2007 – 2009, inculpatul Lipan Secu Dragoş a avut calitatea de administrator delegat al societăţii comerciale S.C. Scolopax S.R.L. Bran – Sohodol, jud. Braşov (societate ai cărei asociaţi sunt o persoană juridică şi una fizică străine) (...). În această perioadă,  în mod repetat, inculpatul Lipan Secu Dragoş a pretins de la doi denunţători şi, prin intermediul soţiei sale inculpata Lipan Secu Mariana, a primit suma totală de 4.450.000 lei, contravaloarea unui sejur efectuat în Insulele Gran Canaria de către inculpaţi împreună cu denunţătorii în vara anului 2007 şi un autoturism marca Chrysler Sebring. Foloasele au fost primite pentru ca, în numele Scolopax S.R.L. Bran – Sohodol, jud. Braşov, inculpatul Lipan Secu Dragoş să cumpere de la denunţători terenuri forestiere situate pe teritoriul României, la preţuri prestabilite. În perioada 2008 – 2009, inculpaţii Lipan Secu Dragoş şi Lipan Secu Mariana au disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 4.450.000 lei şi a autoturismului marca Chrysler Sebring, primite cu titlu de mită, prin încheierea unor contracte de donaţie mobiliară şi a unui contract de vânzare cumpărare” au indicat procurorii DNA într-un comunicat dat publicităţii ieri. Demn de reţinut este că administratorul Scolopax a creat denunţătorului ferma convingere că acesta “este singura persoană din România care poate decide în numele societăţii, ce cumpără, cât cumpără, preţul la care cumpără şi de la cine cumpără", după cum arată DNA.

Cine este firma Scolopax?

Scolopax a înfiinţat la Focşani propriul ocol silvic privat, SC Oriolus, care administează pădurile societăţii şi din alte judeţe

Acţionarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acţiuni şi persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este înregistrată la aceeaşi adresă cu Harvard Managament Company (HMC), companie care administrează fonduri în valoare de 32,7 mld. dolari ale prestigioasei universităţi americane Harvard. Potrivit Ministerului de Finanţe, Scolopax a avut o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei (2,6 milioane de euro) şi pierderi de 7,9 milioane de lei (1,8 milioane de euro) în 2012. La acest moment, reprezentanţii Phemus Corporation au declarat că decizia de a vinde activele din Romania a fost luată în noiembrie 2013 şi nu ar avea nicio legătură cu arestarea soţilor Lipan Secu. Investiţiile americanilor în Romania au început în 2007 iar în acest moment, preţul mediu de vanzare a unui hectar de pădure se cifrează la circa 2.700 euro, comparativ cu 2.300 euro cu cat Scolopax a cumpărat, în medie, în perioada 2007-2008. Publicaţia de vanzare a fost transmisă mai multor primării aflate în zonele unde societatea deţine pădure, însă statul nu are bani pentru a o cumpăra.

Cine va cumpăra pădurile?

Oficial, cine are bani! Neoficial însă, mai multe suprafeţe ar fi ajuns deja la suedezii de la Green Gold Management, societate în susţinută financiar de oameni cu mulţi bani. Curios sau nu, între Phemus Corporation şi Green Gold Management există un element de legătură: persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Mai ales că acum, străinii pot cumpăra în mod direct terenuri în Romania. Rămane de văzut cine va cumpăra pădurile, mai ales că, unele dintre ele au fost un veritabil subiect de scandal. În spatele scandalului însă, bani buni au caştigat oameni “orientaţi” din judeţ, precum foşti prefecţi, directori de structuri silvice, procuratori şi alte persoane! Conform site-ului de investigaţii media riseproject.ro, legătura Scolopax în Vrancea este cu un cunoscut grup de procuratori. Nicuşor Cosor, Ion Alexe, fost consilier judeţean, Nelu Scînteianu, mandatar al soţiei sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soţiei sale Alina Iosif, sora şefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Vrancea, şi Ionel Guţan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focşani, apar ca beneficiari ai unei tranzacţii cu păduri. “După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focşani: A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preţ de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi”, au indicat jurnaliştii de la riseproject.

Cum au fost exploatate pădurile americanilor?

Cu suprafaţa de peste 13.000 hectare numai în Vrancea, Scolopax a înfiinţat la Focşani propriul ocol silvic privat, SC Oriolus, care administează pădurile societăţii din alte judeţe, un total de circa 24.000 ha. Capacitatea anuală de tăiere în aceste suprafeţe se ridică, conform unor date obţinute de la ITRSV Vrancea, la circa 68.000 m.c, ceea ce, la un preţ mediu de exploatare de 25 euro/mc pe fir, înseamnă 1,7 milioane euro anual. Cheltuielile de administrare ale aceleeaşi suprafeţe se cifrează la jumătate, asta însemnand că americanii obţineau un profit de circa 850.000 euro anual, asta însă doar din calcule oficiale. (E. POPESCU)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
malinoiu cristi, acum 3729 zile, 17 ore, 35 minute, 43 secunde
sper ca totusi dreptatea o sa ia sa la lumina ,si ecsrocii de la primaria gura-calitei..fostul secretar ,si alti care au luat paduri dupa placul lor ,sa fie anchetati..arestati pentru abuzurilecare citeste integral
Scânteie, acum 3730 zile, 5 ore, 12 minute, 48 secunde
In spatele acestor dezastre se afla nimeni altul decât LEFTER , cunoscutul șef ITRSV, Acesta le-a facut toate legăturile , el e in spate la toate tranzactiile, astia sunt sagetile cu bani pe care citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.