Segregatie medicala la Marasesti
Autoritatile sanitare nu pot combate total segregarea care se practica la nivelul medicilor de familie din Marasesti, oras cu peste 11.000 de locuitori, dintre care peste 4.000 de etnie roma. In ciuda faptului ca in oras exista sase medici de familie, Autoritatea de Sanatate Publica, la presiunile Crucii Rosii, a fost nevoita sa aduca un medic de la zeci de kilometri distanta pentru a inscrie pe listele sale peste 2.000 de etnici romi care nu beneficiau de asistenta medicala primara. Aceasta in conditiile in care de ani de zile, in urma triajelor epidemiologice, cei mai multi elevi depistati cu riie si paduchi fac parte din comunitatea roma de la Marasesti, tot aici exista 50 de seropozitivi, 20 de bolnavi de tuberculoza, sute si sute de copii subnutriti si la fel de multi bolnavi cu afectiuni hepatice si cardiace. In ultimii ani, datorita lipsei facilitatilor sanitare, la usile si in cabinetele medicale au existat si conflicte care au ajuns pina la agresarea personalului medical. Intrucit conflictele au escaladat de citeva ori, ASP Vrancea a cerut ca Politia sa mentina ordinea la camera de garda a spitalului local. "Cind se imbolnaveste cineva, vine cu toata familia, ca o hoarda si bat cu pumnul in masa. Daca nu primesc bilet de trimitere la Focsani devin agresivi. Si asa s-au indepartat unii medici de ei. Chiar si asa colegii mei fac miracole cu ce au, in ciuda dotarilor precare si a ostilitatilor cu care se confrunta", explica dr. Cornelia Draguna, directorul ASP Vrancea, conditiile in care se desfasoara de multe ori actul medical. La rindul lor, romii recunosc ca devin galagiosi cind vad ca sint nedreptatiti "pe fata", dupa cum ne-au spus multi dintre cei cu care am vorbit in timpul documentarii noastre.
Polul saraciei
In Marasesti, saracia iese ca paduchele in frunte. Aici traieste o comunitate de romi de 4.000 de suflete, concentrata intr-un cartier insalubru, fara sistematizare urbana, canalizare, apa curenta sau asfalt. Doar 200 au un loc de munca stabil, iar 600 primesc ajutoare sociale. Restul, la voia intimplarii. Ca o ironie, zona este despartita de partea urbanizata a orasului de strada Democratiei. Doar antenele parabolice si tiriitul celularelor tradeaza anul de gratie 2007. In cartier, totul e construit de-a valma. De exemplu, WC-ul improvizat in spatele unei case asigura "privelistea" in fata bordeiului vecin. La fiecare campanie electorala, candidatii stiu ca cine are romii de partea sa iese primar. Situatia pare sa fi fost speculata cel mai bine de actualul primar, social-democratul Emilian Brasov, care se afla la cel de-al doilea mandat in fruntea primariei, in principal datorita ascendentului pe care il are asupra etniei. Margareta Dochita are 70 de ani si curtea plina de copii. "Am 11 copii dar nepoti nu stiu citi mai sint, cred ca peste 40, ca in fiecare an se nasc. Stie Dumnezeu ce facem cind sintem bolnavi", spune femeia, facind semn la cer. Femeia spune ca a votat pentru actualul primar in speranta ca ii va fi mai bine. "L-am votat cu toata familia ca sa avem si noi apa, canalizare, asfalt, dar nu mai sper nimic. Poate o veni moartea sa ma ia". La fel de deznadajduiti sint mii de oameni din cartierul Modruzeni.
"Exista discriminare"
In ultima vreme, edilii din Marasesti nu sint vazuti cu ochi prea buni de autoritatile sanitare judetene, datorita faptului ca se fac prea putine eforturi pentru ca romii sa iasa din situatia de stigmatizare in care au fost afundati. Georgeta Radu, asistenta cu 30 de ani vechime la cabinetul CFR din oras, recunoaste discriminarea din cabinete. "Medicii sustin ca nu au locuri pe lista, dar nu poti sa invoci asta ca sa nu consulti o gravida, un copil, si sa-i trimiti de colo-colo. Doar doi medici din oras ii primesc pe oamenii acestia. S-a creat o separatie intre medici din cauza romilor. Sa se duca cineva sa intrebe fiecare medic citi romi are pe lista si o sa vedeti cine face discriminare. De asta bietii oameni prefera sa zaca decit sa se mai duca la doctori. Si sint multe probleme. Avem copii distrofici, cu rahitism, multi bolnavi cronic, cu hepatite, anemii, TBC, HIV/SIDA, multe focare de infectie. Avem o fata de 20 de ani cu ciroza hepatica decompensata", ne-a povestit Georgeta Radu. Mai mult sau mai putin direct, Autoritatea de Sanatate Publica, la curent cu situatia, acuza ca Marasestiul s-a transformat intr-un focar de boli ca urmare a lipsei de cooperare dintre autoritatile locale si corpul medical. Izolati la marginea orasului, in baracile fostei colonii muncitoresti Calimanesti de linga lacul de acumulare de pe Siret, traiesc alte citeva sute de romi. Totusi, numarul lor este aproximativ intrucit mai mereu se gasesc adesea copii si chiar adolescenti care nu au fost declarati la starea civila. "Din cite stim, avem cam 140 de persoane fara documente", ne-au spus mediatoarele sanitare Luminita Toader si Maria Chifor.
Au dispensar dar nu au medic
De mai bine de 17 ani, de cind pe strada Modruzeni s-au descoperit 75 de cazuri de copii seropozitivi, infectati cel mai probabil ca urmare a instrumentarului medical nesterilizat, liderii comunitatii au cerut un dispensar si personal medical calificat in cartier. De curind au un Complex Medico-Social realizat cu sprijinul unui filantrop neamt, unde vin sa se ingrijeasca, sa se spele si sa-si curete hainele. Intr-un cuvint, sa combata motivele pentru care sint tinuti adesea pe la usile cabinetelor medicale. Primaria locala a avut o implicare, in sensul ca a donat terenul pe care s-a ridicat constructia. Toata treaba a fost pusa pe picioare de filiala de Cruce Rosie cu ajutorul unei finantari de 90.000 de euro oferita de cetateanul german Ernst Frank, presedintele Asociatiei "Hilfsverein Nymphenburg", partener al societatii caritabile. Proiectul a primit si un premiu ultima Gala a Societatii Civile. Numai ca, in ianuarie, la putin timp dupa inaugurare, medicul Catalina Birgu, care lucra cu jumatate de norma pentru comunitatea de romi, a parasit orasul. Au existat chiar acuzatii ca romii ar fi agresat-o pe motiv ca nu putea sa le ofere tuturor retete compensate. "Au ajuns si la noi informatii ca medicul facea fata greu situatiei si pe buna dreptate, pentru ca mereu izbucneau scandaluri si erau nemultumiri", ne-a spus directorul Cornelia Draguna. Si asta pentru ca, venind de trei ori pe saptamina aici, nu avea timp suficient pentru cei 1.200 de pacienti de pe lista.
Exista medici, dar nu este bunavointa
Pentru urmarirea sanitara a pacientilor de etnie roma este nevoie ca de aer de cel putin doi medici, insa zona nu prezinta atractie pentru acestia, dupa cum ne-a spus directorul ASP. "Nu putem obliga medicii care profeseaza in oras sa preia intreaga comunitate. Trebuie sa identificam si alte solutii. Si comunitatea locala trebuie sa faca ceva, pentru ca nu pe medic il voteaza persoanele respective, ci pe primar", ne-a spus directorul autoritatii sanitare, care a inceput personal tratativele cu un medic de familie dispus sa preia pe liste si pacienti din Modruzeni. In ciuda faptului ca centrul deschis de Crucea Rosie ofera conditii aproape occidentale, nici unul dintre medicii de familie din oras nu a acceptat sa lucreze aici, nici macar o zi pe saptamina. O parte din romii ramasi fara medic de familie au fost preluati de medicul de la dispensarul CFR, dr. Chirila Artemiza Raluca, care-si desfasoara activitatea in doua incaperi modeste ale statiei CFR. Exista insa un numar neprecizat de copii, batrini si bolnavi cronic care nu are acces la nici un medic de familie. "Avem peste 2.000 de persoane care nu sint inscrise la medic, plus 300 de copii restantieri, la care se mai adauga si gravide. Avem femei care au ramas fara anticonceptionale de cind a plecat doctorita si au ramas din nou gravide", ne-a spus mediatoarea Lacramioara Toader.
"Trebuie sa luptam cu pudoarea"
Autoritatile au vrut sa aduca la Modruzeni un medic pensionar, insa, pe linga consultatii, romii au nevoie si de medicamente subventionate de stat. "Usa centrului e deschisa pentru orice program. Important este sa fie aici un medic care sa aiba contract cu CAS pentru a se putea elibera si retete compensate si gratuite, ca altfel or sa arunce reteta primita la primul cos. Noi am facut tot ce am putut pentru aceasta comunitate, insa fara cooperare din partea autoritatilor sanitare nu putem face mai mult", a declarat Rodica Davidean, directorul Filialei de Cruce Rosie. Pentru ca lipsa conditiilor de igiena ii determina pe membrii comunitatii sa vina cu copiii la medic, Davidean a povestit cum se derulau campaniile de vaccinare in Modruzeni: "Am mers cu masina prin cartier si i-am luat asa cum erau, zoiosi, dezbracati, de la poarta. Daca au vazut ca ii acceptam asa cum sint, au inceput sa aiba incredere in noi. Asa s-a nascut si ideea de a infiinta pentru ei un centru medico-social. Acum au unde sa faca baie, sa-si spele hainele, sa le usuce si sa le calce. Trebuie sa mai luptam cu pudoarea, dar sintem pe drumul cel bun", a declarat directorul Crucii Rosii. "Intr-adevar trebuie sa ai abilitatea de a lucra cu ei si nu oricine e dispus sa faca asta", a spus si Gina Golaes, asistent social la Primaria Marasesti. De doua luni, la Marasesti a fost adus "de proba" un medic din comuna Virtescoiu, dr. Liuba Stoian, iar primaria a fost invitata sa se implice prin sustinerea unor cheltuieli minimale, legate de naveta. Directorul ASP a cerut ca romii sa fie acceptati asa cum sint, recunoscind ca multe bariere in calea accesului la sanatate pornesc si din interiorul sistemului.
Fara ginecolog in "orasul maternitate"
Situatia dificila privind accesul la sanatate se vede si la camera de garda a Spitalului, unde au existat chiar incidente intre etnicii romi si sanitari. Cea mai mare aglomeratie este la sfirsitul saptaminii, cind oamenii stau la coada pentru a-si rezolva problemele. Acest fapt a determinat personalul medical sa ceara protectia Politiei. Pediatrul Jana Ciuperca, directorul spitalului, spune ca in cadrul consultatiilor predomina afectiunile respiratorii. "Patologia digestiva a mai disparut, semn ca au devenit mai atenti cu alimentatia. Cit priveste aglomeratia, noi sintem imunizati. Romii se adapteaza mai greu la un program si de aceea se creaza aglomeratie", explica ea. Cit priveste nemultumirea plecata de la refuzul unor medici de a le acorda asistenta medicala sau trimiteri la alte spitale mai mari, dr. Jana Ciuperca sustine ca "romii au o idee preconceputa ca avem ceva cu ei. Si totul pleaca de la conditiile de igiena care se cer la internare. Unii prefera sa plece inapoi acasa decit sa faca un dus", a spus medicul. Dar cele mai multe probleme le pune lipsa ginecologului, dat fiind ca orasul se confrunta cu o natalitate crescuta. In lipsa asistentei la sala de nasteri, gravidele sint directionate catre maternitatea din Focsani. Singurul ginecolog care acorda consultatii la Marasesti, dr. Vitalie Betisor de la Spitalul Adjud, vine aici de trei ori pe saptamina. Ca atare, linia de garda a fost desfiintata iar la concurs nu se inscrie nimeni de citiva ani. Autoritatile sanitare stiu ca femeile prefera sa nasca intr-un spital mic, unde beneficiaza de mai multa intimitate. "Spitalul din Focsani este mai impersonal, pe cind la Adjud sau la Marasesti, de exemplu, avem o nastere la trei zile si atunci mama e vedeta maternitatii", a comentat dr. Alin Lazea, consilier in cadrul ASP.
Si farmacie si cabinet
Ca urmare a barierelor de toate felurile, pentru foarte multi romi cele doua farmacii ale orasului functioneaza ca si cabinete medicale. Pe Maricel Grosu, un tinar de 35 de ani, l-am intilnit in fata farmaciei Acorus cu copilul in brate. "Am opt copii, dar niciodata n-am primit pentru ei o reteta compensata. Decit sa vin la medic, mai bine iau si eu ce pot de la farmacie. Andreea, asta mica, e racita si i-am luat pastile de 20 de lei, ca atitia bani am avut. Traim toti din ajutorul social de 350 de lei", ne-a spus el. Farmacista Pia Chetroes cunoaste foarte bine bolile comunitatii. "Daca ma credeti, toata ziua stau cu foarfeca in mina, pentru ca vin sa isi cumpere pastilele pentru cit trebuie sa inghita atunci. Le mai dau pe datorie, mai primesc sau nu primesc banii "¦ Orasul acesta e o adevarata problema sociala, dar plafonul pe care il primim pentru medicamente compensate si gratuite nu se calculeaza in functie de problemele sociale, ci de indicatorii financiari impusi de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, care apreciaza puterea farmaciei in functie de cifra de afaceri, de istoric "¦ Si va dati seama, daca cinci copii traiesc cu totii intr-o camera, cum se intimpla frecvent aici, se imbolnavesc toti odata. Iar fondurile pentru gratuitati se termina in citeva zile", ne-a spus farmacista. Pia Chetroes cere bancii sistemului sanitar sa suplimenteze plafonul primit si in functie de problemele sociale, nu pe puterea financiara a farmaciei. De exemplu, bugetul alocat farmaciei abia daca depaseste 10.000 de lei lunar, suma total insuficienta fata de cerere. (Silvia VRINCEANU)
Cititi si:
Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!
O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani
