Ultima oră

Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!

Silvia Vrînceanu Nichita
10 sep 2007 5434 vizualizări
Pe fondul lipsei de cadre medicale calificate si a infrastructurii medico-sociale, accesul la sanatate se face greu si foarte greu in comunitatile de romi din judetul Vrancea. Dezastrul reise si din indicatorii sanitari care arata un nivel inca ridicat al mortalitatii infantile, dar si al imbolnavirilor prin rujeola, tbc, paduchi sau boli cronice. Intr-un sistem sanitar diagnosticat ca fiind in pragul colapsului, departe de a satisface nevoile tuturor cetatenilor asigurati, cei peste 21.000 de romii ramin de adesea pe dinafara.

Lipsa asigurarilor de sanatate, a personalului medical specializat, a infrastructurii sanitare si sociale, a bunavointei cadrelor medicale sau a informatiilor de baza cu privire la drepturile ce li se cuvin, pe fondul unei saracii accentuate, fac din imbunatatirea situatiei romilor un deziderat inca greu de atins, cel putin in Vrancea. Iar prejudecatile rasiale si intoleranta tin departe sanatatea de comunitatile de romi. Iar toate acestea se vad si in statistici unde vedem o rata ridicata a nasterilor premature si a mortalitatii infantile, focare cronice de rujeola, TBC sau pediculoza, somaj, abandon scolar si speranta de viata mai scazuta decit media. Faptul ca lucrurile stau in realitate asa am descoperit si noi intr-o incursiune facuta in ultimele luni in cele mai mari comunitati de romi din judet. Concluzia? In lipsa unor eforturi institutionale concentrate si a unor programe care sa aduca sanatatea in intimpinarea bolnavului, putini sint cei care se mai straduiesc sa ridice barierele care se pun de-a curmezisul accesului romilor la sanatate. Iar indemnul tacit al autoritatilor se traduce prin "¦ "fiecare se descurca asa cum poate".


In cadrul unui proiect organizat de catre Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Open Society Institute - Network Public Health Program, Ziarul de Vrancea i-a intrebat de sanatate pe romi intr-o serie de incursiuni facute in cele mai mari comunitati din Slobozia Bradului, Marasesti, Homocea, Chiojdeni, Timboiesti, Argea si Sihlea. La Argea, unde unii romi au fost aratati cu degetul de autoritati ca au defrisat padurea ori au facut trafic de carne vie, am descoperit o comunitate de oameni gospodari, care fac bani din munca cinstita, cum ar fi ciobanit sau legumicultura. Cu sanatatea stau insa rau. "Sintem suparati ca medicul nu vrea sa vada de noi", ne-au spus intr-un glas satenii. "Accesul la sanatate se face greu, asta este situatia, de ce sa nu fim sinceri! Sint neajunsuri, pentru ca noi sintem putini iar problemele lor sint multe", ne-a declarat dr. Lucian Bulza Ciuperca, medic de familie in Plocuteni. Romii din Homocea fac negustorie cu berbecuti sau miez de nuca, cei din Sihlea au facut reconversie profesionala, tranformindu-se din muzicanti in constructori, cei din Chiojdeni sint mesteri in cioplitul lemnului, in timp ce la Timboiesti romii au invatat ce-i planificarea familiala dupa incursiuni de cite trei luni in Grecia. La Slobozia Bradului, romii au impreuna aproape o mie de Dacii Papuc cu care fac rost de mincare pentru cei peste 1.200 de copii ai comunitatii. Dar cazurile fericite sint foarte putine. Cele mai grave situatii se intilnesc la Marasesti, Chiojdeni sau Timboiesti unde saracia, foamea, bolile si ignoranta parca striga din fiecare batatura. Tocmai datorita numarului mare de romi care nu au acces la servicii medicale, Autoritatea de Sanatate Publica a catalogat comunitatile defavorizate de romi ca fiind "puncte nevralgice" pe harta sanitara a judetului.


Nimeni nu stie citi dintre vrinceni sint romi


In Vrancea, romii traiesc in sapte comunitati principale. Nimeni nu poate spune exact citi sint pentru ca autoritatile opereaza cu trei serii de cifre, unele de la Directia Judeteana de Statistica, potrivit carora in judet traiesc 6.813 romi, din care jumatate in Slobozia Bradului, unele de la primarii, in care cifra creste cu citeva mii si altele, mai aproape de realitate, la Biroul Judetean pentru Romi de pe linga Institutia Prefectului, care are in evidente peste 21.000 de cetateni de ernie roma. Gradul de scolarizare in comunitati variaza intre 0 si 90 %, in timp ce peste 80% nu au un loc de munca si nici pamint. Numai in Focsani, 17 % dintre romi nu au acte de identitate. Cei mai multi duc o viata grea, pentru ca meseriile traditionale, pe care unii se pricep sa le mai faca, nu mai sint apreciate. Cu toate ca nu exista marturii scrise, romii stiu despre ei ca au fost legati de pamint, fiind adusi in Vrancea, ca robi, de fostii boieri, sau pe linga manastiri. Boierii au plecat odata cu instaurarea comunismului iar ei au ramas aici si cei mai multi isi duc viata balansind intre ceea ce sociologii numesc "saracie relativa" si "saracie absoluta". Ca dovada ca nu prea au fost acceptati ci doar tolerati, cele mai multe comunitati de romi, cum ar fi cartierul Modruzeni din Marasesti, satul Argea din comuna Ploscuteni, satul Luncile din Chiojdeni, s-au dezvoltat izolat, la marginea asezarilor, in comunitati semi-inchise. Acest fapt a adincit in timp si mai mult decalajul socio-cultural dintre majoritari si minoritari. "Neamurile" de romi vrinceni nu au bulibasa. Doar cei din comuna Slobozia Bradului mai vorbesc limba romani. Diferentele dintre comunitatI tin in special de ocupatii si de felul lor de a fi. Unii sint nomazi si fac troc prin sate, alti rudari sau lingurari ori negustori de materiale refolosibile. Lasati la marginea societatii, romii traiesc in adevarate insule de saracie in care autoritatile locale intervin doar atunci cind este strict necesar. Ca si la romani, exista si romi bogati si romi saraci. Primii, foarte putini, locuiesc in palate, circula cu Jeepuri si isi cumpara palarii de cawoboy, pe cind cei din urma locuiesc inca in bordeie din lut, nu au apa, si in cele mai fericite cazuri iau luna de luna de la primarie "socialul".


Asigurari de sanatate ioc!


La ora actuala, cei mai multi romi nu sint asigurati ai sistemului public de sanatate, in special din cauza saraciei care nu le permite sa-si achite cotizatia lunara, a lipsei de informatii sau a actelor de identitate. Foarte mult i-a dezavantajat pe romi modificarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, care ia in consideratie ca fiind venit pina si un televizor sau o gaina. Si asta pentru ca in conformitate cu legile statului roman doar muritorii de foame scapa de obligatia cotizatiei lunare la fondul asigurarilor sociale de sanatate. In comuna Timboiesti, de exemplu, din peste 1.800 de romi, doar 30 sint scutiti de cotizatie in virtutea faptului ca primesc ajutor social. Restul sint neasigurati si multi dintre acestia foarte bolnavi. Acestia nu primesc servicii medicale decit in cazul in care viata le este pusa in pericol. Articoul 259 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, prevede ca persoanele care au obligatia de a se asigura si nu pot dovedi plata contributiei sint obligate, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa achite contributia legala lunara pe ultimii 5 ani. Calculata la salariul minim pe economie, valoarea cotizatiei la Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate ajunge pina la 1500 de lei. Chiar si cotizatia lunara de 20 de lei (7% din salariul minim pe economie), este mult peste puterile unei persoane sarace. Cu toate ca in ultima vreme a crescut numarul celor care doreau sa se asigure, cei mai multi au renuntat dupa ce au aflat suma pe care o au de platit. Altfel, fiecare s-a descurcat cum a putut. De pilda, pentru a nu plati spitalizarea pentru o operatie de rinichi, o femeie de 58 de ani din Timboiesti s-a vazut nevoita sa se casatoreasca anul trecut cu un pensionar pentru a fi considerata coasigurat. Tocmai datorita numarului mare de neasigurati, in cadrul unui raport privind evaluarea starii de sanatate in cadrul comunitatilor de romi, realizat in 2006, expertii au propus ca Ministerul Sanatatii Publice sa solicite Casei Nationale de Asigurari de Sanatate initiarea unui studiu asupra modului in care anularea plaatii retroactive va influenta circuitul financiar si accesul la asistenta medicala. "Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa reduca termenul pentru care asiguratii trebuie sa-si dovedeasca plata cotizatiei de la 5 ani la 6 luni, dar aceasta este inca doar o propunere. Iar noi lucram dupa legi", ne-a declarat Mihai Copaci, presedintele-director al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate.


Campioni la mortalitate infantila


Ca in orice comunitati sarace, cel mai mult sufera din cauza lipsei facilitatilor de acces la asistenta medicala mama si copilul. Dr. Alin Lazea, consilier in cadrul Autoritatii de Sanatate Publica pe problematica mamei si copilului, spune ca situatia este direct proportionala cu gradul de saracie si educatie si este generata de "ruptura totala" dintre spitale si medicii de familie. Cu toate ca asistenta mamei si copilului a fost declarata prioritate zero de catre Ministerul Sanatatii, in realitate accesul la reteaua de medicina primara si specializata se face in continuare greoi. Ca dovada, foarte multe mame de etnie roma care nasc la Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta "Sf. Pantelimon" nu sint luate in evidenta nici unui medic de familie. Iar autoritatile sanitare recunosc deschis, in urma interpelarilor noastre, ca multi copii romi nu primesc o identitate si nu sint inscrisi la medic. In aceste conditii nu este de mirare ca, pe fondul unei natalitati generoase, mortalitatea infantila este inca destul de ridicata in Vrancea, oscilnind intre 10 si 20 "°, in conditiile in care in celelalte tari ale UE variazaa intre 6 si 7 la mia de locuitori. Potrivit unui studiu al mortalitatii infantile pe opt ani (1999-2006) in judet au murit 517 copii in prima luna de viata. Cele mai multe decese s-au produs in comunitatile defavorizate si in special in cele de romi, unde natalitatea este traditional mai ridicata. "Daca traieste, traieste, daca moare, moare!", ne-a raspuns o mamica din Slobozia Bradului despre copilul sau nenascut, intrebata de ce nu a mers la un consult prenatal. Dupa care a continuat: "si la spital daca merg fara bani nu pune mina pe tine. De cite ori am nascut m-au certat ca fac copii multi, ca noi, tigancile, sintem ca niste epuroaice". Daca statisticile arata o scadere progresiva a mortalitatii infantile, incepind de anul acesta, cifrele au inceput din nou sa creasca, fapt care a stirnit ingrijorare. Cei mai afectati sint tot romii.


Parasita de ginecolog in chinurile facerii


In ultimul an, doua femei rome au avut de suferit in maternitati in timp ce incercau sa-si nasca pruncii, acestea acuzind indiferenta unor cadre medicale. Geanina Onofrei, 28 ani, din Homocea, nu va mai putea avea copii, uterul fiindu-i extirpat in urma unei nasteri esuate. Femeia a ajuns pe 24 august 2006 la maternitatea Spitalului Municipal Adjud, in durerile facerii, fiind preluata de ginecologul Vitali Betisor. "Mi-a facut o injectie pentru a-mi provoca nasterea, mi-a rupt membranele si a plecat "¦!", a declarat ea. Asa se face ca gravida a ramas sa nasca doar cu asistentele medicale. Pentru ca bebelusul nu putea sa vina singur pe lume, iar ginecologul recomanda manevrele prin telefon, a fost chemat de acasa un medic pensionar, care nu a putut sa faca nimic pentru biata femeie. In chinuri groaznice, Geanina Onofrei a fost adusa la Maternitatea din Focsani, dar pe drum a intrat in coma. Ulterior, femeia a povestit ca a asteptat Ambulanta 25 de minute, pe un hol. Copilul de 4,3 kg al Geaninei a murit, iar viata ei a fost salvata in ultimul moment de o echipa formata din patru medici. "Am tremurat la propriu pentru viata aceste femei", a declarat la vremea respectiva dr. Marin Popescu, seful secttiei de obstetrica-ginecologie a spitalului din Focsani si cel care a coordonat echipa. Pentru ca viata femeii si a copilului sau au fost puse in pericol, dr. Marin Popescu a cerut public demararea unei anchete pentru culpa medicala. Timp de peste noua luni peste acest caz s-a asternut o tacere totala si doar o alta nastere esuata, in care a fost implicata tot o mamica roma, a nascut intrebari legate de culoarea pielii celor doua paciente. Intr-un raspuns trimis Ziarului de Vrancea in timpul documentarii acestui articol, Autoritatea de Sanatate Publica a sustinut ca ancheta efectuata de Colegiul Judetean al Medicilor a concluzionat ca "nu este vorba de culpa medicala". Atit in fata presei cit si a colegilor anchetatori, dr. Vitalie Betisor a sustinut ca i se terminase programul de lucru in ziua cu pricina si ca trebuia sa plece din oras. Multumita ca a scapat cu viata, femeia mutilata a refuzat sa faca o plingere.


Istoria se repeta


Peste numai citeva luni, o alta femeie din Cimpuri a trecut printr-o experienta socanta in maternitatea celui mai mare spital din Vrancea. Dupa ce a fost internata pe 23 decembrie 2006 la sectia de Obstetrica-Ginecologie, pe 9 ianuarie, Vasilica Catana, de 32 de ani, a aflat ca micutul pe care il purta in pintece a decedat. Medicii au anuntat-o ca "produsul de conceptie" a murit sufocat din cauza cordonului ombilical, ceea ce in termeni medicali se numeste "circulara strinsa pericervicala". Femeia a sustinut ca a fost tratata cu indiferenta de catre personalul medical si ca a fost nevoita sa nasca singura in salon, cu o cumnata linga ea. "Se intilneste frecvent in practica obstetricala patologia de cordon, fiind un eveniment acut care nu poate fi prevazut", a sustinut fostul director al spitalului, dr. Nicolae Moise, inainte de a fi demis. La noua luni de la acest incident medical, autoritatile sanitare nu au anuntat rezultatul anchetei pe care au promis-o la vremea respectiva. Ba, mai mult, conducerea Spitalului Judetean a acuzat presa ca prin publicarea suferintelor mamei "s-a incurajat comportamentul primitiv al apartinatorilor unor categorii de bolnave fata de corpul medical". Solicitata sa ne ofere mai multe amanunte, ASP Vrancea sustine ca vina apartine mamei de etnie roma care nu si-a cautat de sanatate. "Pacienta a avut probleme in cursul evolutiei sarcinii (s-a diagnosticat "hipertensiune arterialaa" pentru care a fost spitalizata 7 zile). A nascut prematur (la 34 de saptamini de sarcina, adica 7 luni si jumatate) un fat masculin, mort, de 2300 gr", arata nota ASP Vrancea, in care se mai precizeaza ca, in urma examenului anatomopatologic s-a constatat ca mama a avortat pe fondul hipertensiunii arteriale. "Pacienta a declarat ca a fost consultata de medicul de familie si de obstetrician, dar vizitele au fost putine (3) si mai ales au fost in primele luni de evolutie ale sarcinii, cind nu s-a putut diagnostica o suferinta a fatului in uter", mai sustine echipa care a coordonat ancheta. Cu alte cuvinte, in cele doua saptamnini de internare, intre Craciun si Anul Nou, nimeni nu si-a dat seama ca mama are o sarcina cu risc. "Am facut sarbatorile in spital! Dupa 3 - 4 ianuarie 2007, cind stiam ca trebuie sa nasc, am tot cerut medicilor sa-mi faca cezariana, insa nu ma bagau in seama. La un moment dat am simtit ca nu mai misca bebelusul in burta", a relatat mama pentru Ziarul de Vrancea. In ciuda faptului ca doreau sa depuna o plingere pentru malpraxis, familia a renuntat preferind sa se dedice celorlalti doi copii. Cu toate ca la precendetul caz a dovedit generozitate in a sta de vorba cu jurnalistii, solicitat sa ofere relatii despre acest caz, dr. Marin Popescu, seful sectiei de obstetrica-ginecologie, a refuzat, motivind ca este suparat pe modul in care jurnalistii au relatat despre acest ultim caz. In plus, medicii au sustinut ca femeia ar fi facut scandal pentru ca nu a putut incasa indemnizatia pentru nastere, de 204 lei.


Nu mai are cine sa aduca pruncii pe lume


La ora actuala, judetul Vrancea trece printr-o acuta criza de specialisti in obstetrica-ginecologie, iar daca unul dintre ei ar fi scos "din piine" ca urmare a unui incident de genul celor relatate mai sus, ar exista garzi descoperite in spital. De exemplu, medicul Vitalie Betisor, de care pomeneam mai sus, lucreazaa la trei unitati sanitare: Spitalul Municipal Adjud, Spitalul orasenesc Marasesti si Serviciul Judetean de Ambulanta. Iar din acest an, patru dintre cei mai importanti ginecologi ai judetului se vor pensiona. "Posturile s-au scos la concurs, dar nu s-au ocupat", ne-a spus dr. Alin Lazea, consilier in cadrul ASP, care face la rindul sau garzi in spital, tocmai datorita crizei de specialisti. "Ginditi-va ca in curind patru medici vor aduce pe lume toti copiii judetului, adica aproximativ 4.000. Este un moment de mare dezechilibru in retea, in conditiile in care nu cred ca vom primi noi absolventi. Sa nu uitam ca in ginecologie rezidentiatul dureaza 6 ani", ne-a spus dr. Alin Lazea. Daca la spitalele din Odobesti si Vidra se lucreaza cu ginecologi pensionari, Spitalul Marasesti, aflat pe locul II in topul natalitatii, nu dispune de ginecolog. Sanitarii cred ca fara implicarea comunitatii locale, care sa ofere facilitati absolventilor, situatia va deveni si mai critica, iar cei care vor suferi mai mult vor fi tot cei care fac parte din patura sociala saraca.


Slobozia Bradului, "bomba demografica"


Comuna Slobozia Bradului este denumita de ginecologi "fabrica de copii a judetului". Aici traiesc peste 3700 de cetateni romi, in fapt cea mai mare comunitate rurala din Vrancea si a doua ca marime din Romania, potrivit recensamintului din anul 2002. Potrivit ASP, natalitatea este de 34 "°, comparativ cu cea a unei localitati obisnuite care nu sare de 4 "°. Practic, cele 2.075 de femei aduc pe lume in fiecare an 180 de copii, pe care un singur medic de familie, dr. Maria Parvana, nu le poate controla. De altfel, pe listele ei se afla nu mai putin de 2.747 de pacienti, un numar record, pe care doar un singur medic il depaseste. "In comuna exista un nivel socio-cultural-sanitar foarte scazut. Avem frecvent nasteri la 13 -14 ani, avem multe nasteri multiple", ne-a spus dr. Alin Lazea, consilier pe problema mamei si copilului in cadrul ASP. Cauza acestei explozii demografice o constituie in principal apartenenta populatiei locale la religia penticostala, care interzice contraceptia. "Respectindu-si religia, cei de aici au probleme cu natalitatea. Practic, potrivit credintei lor, daca faci multi copii esti binecuvintat de Dumnezeu", ne-a spus Costel Razvan Irimita, asistent comunitar. Romii de aici sint traditionalisti, astfel incit tinerele abandoneaza scoala foarte repede si se casatoresc. "Avem o fetita care a implinit 10 ani la soacra ei. In comuna, la romii nostri, exista si obiceiul de a juca camasa miresei, patata de singe, in fata rudelor, astfel incit de voie de nevoie tinerii casatoriti sint nevoiti sa-si inceapa viata sexuala la presiunea parintilor. Iar daca mireasa nu este virgina, se rupe casatoria si fata este trimisa la parinti. Iar daca o fata trece de clasa a IV-a inseamna ca este batrina si nu o mai ia nimeni. Am avut si un caz de casatorie intre doi verisori", ne-a spus o mediatoare sanitara, care a preferat sa nu-i divulgam identitatea. De aici si pina la aparitia primului copil nu trec adesea decit noua luni. Din acest motiv, aici se inregistreaza si multe nasteri premature. Ultima data, femeile din Slobozia Bradului au fost consultate de un ginecolog in afara maternitatii in anul electoral 2004 cind fostul partid de guvernamint - PSD -a organizat o caravana a sanatatii. Atunci, in patru ore, ginecologul a consultat peste 200 de femei. Pe locul doi in topul natalitatii se situeaza orasul Marasesti, unde natalitatea a oscilat intre 14 si 18 "° in ultimii sapte ani. Aici traieste a doua comunitate de romi ca marime din judet. Cu toate ca numai de la inceputul anului s-au nascut 46 de copii, Spitalul local nu are medic ginecolog, iar linia de garda a fost desfiintata. Orasul este deservit de un ginecolog de la Spitalul Adjud, care vine aici de maxim trei ori pe saptamina. Datorita volumului mare de lucru, medicul nu are timp sa asigure asistenta la sala de nasteri. "Am scos postul la concurs de citeva ori dar n-a venit nimeni. La ora actuala mai avem linie de garda doar pe partea de medicina generala", ne-a declarat dr. Jana Ciuperca, directorul spitalului.


39 de copii morti din lipsa de comunicare


Daca gravidele nu sint urmarite corespunzator, situatia este dificila si cu nou nascutii, unde statisticile sint inca ingrijoratoare in ceea ce priveste mortalitatea. De exemplu, numai in Slobozia Bradului, in ultimii trei ani, 12 bebelusi au murit la putin timp dupa plecarea de la maternitate. Cei mai multi copii decedati la domiciliu au suferit de afectiuni respiratorii. ASP recunoaste ca exista o urmarire deficitara a copilului mic, dupa externarea din maternitate, vina fiind impartita intre maternitate, familie, medicul de familie. "Statisticile au aratat ca aproape jumatate dintre decese la grupa de virsta 0-1 an se petrec in prima luna de viata si mai ales in prima saptamina. Asadar, se pune problema unei preluari inca dificile a nou-nascutului din maternitate spre familie, si urmarirea medicului de familie la domiciliu", se arata in evolutia indicatorilor starii de sanatate a populatiei, in perioada 2005-2006. Cu alte cuvinte, multi dintre cei 39 de copii care au murit anul trecut in prima luna de viata ar fi putut fi salvati, daca reteaua de medicina primara ar fi fost mai pregatita sa preia si sa monitorizeze nou-nascutii. "Faptul ca multe din decesele 0-1 an se produc in prima luna de viata, si mai ales, in prima saptamina nu este diferita la comunitatile de rromi fata de ne-rromi", sustine dr. Cornelia Draguna, directorul ASP Vrancea. Aceasta a sustinut ca prevenirea tine de educatia sanitara a populatiei dar si de cresterea nivelului de trai si implicarea autoritatilor, mentinind aici obligativitatea declararii noi-nascutilor, protejarea drepturilor copiilor (atit de catre autoritati cit si de parinti), precum si unele masuri pur economice cum ar fi obligativitatea externarii noului nascut cu ambulante la domiciliu, anuntul telefonic al medicului de familie despre externarea proaspetei mamici cu nou-nascut pentru a-l putea prelua in 24-48 ore de la sosirea la domiciliu, precum si preluarea rapida din familii atunci cind micutul se afla in dificultate (mama cu intelect redus, familie ostila, tata alcoolic etc.). "Toate aceste deziderate pot fi atinse printr-o mai buna colaborare a tuturor factorilor de decizie", arata ASP.


Cu nou nascutii in brate, zeci de kilometri


La ora actuala, nimeni nu se ocupa de mama si copil de la externare pina in momentul in care se cere ajutorul medicului de familie. De cele mai multe ori, la citeva zile dupa ce au nascut, mamele parasesc maternitatea, merg zeci de kilometri cu copilul in brate, cu mijloacele de transport in comun sau chiar pe jos. "In acest context, recomandarea noastra a fost ca mamele sarace sa beneficieze de transport gratuit cu Ambulanta, dar spitalul a motivat lipsa banilor. Daca o mama pleaca din spital cu autobuzul, prin frig si praf, copilul mai ajunge sanatos acasa?", s-a intrebat dr. Alin Lazea. In plus, Spitalul Judetean "Sf. Pantelimon" unde se nasc 90 % din copiii judetului, nu mai anunta telefonic medicul de familie atunci cind o mama paraseste spitalul cu bebelusul sau. "Se intimpla sa aflam din sat ca o mamica a nascut, pentru ca spitalul nu ne mai anunta de citiva ani, probabil din cauza lipsei de bani. Ar fi minunat daca s-ar relua aceasta practica, ne-ar fi si noua mai usor sa luam in evidenta sugarul. De multe ori dureaza si o luna pina ce mamele din etnia roma vin cu certificatele de nastere. Si daca nu au cod numeric personal nu pot beneficia nici de reteta gratuita in caz ca se imbolnavesc", ne-a spus dr. Viorica Cristescu, medic de familie in comuna Timboiesti, locuita de peste 1800 de romi. Dr. Alin Lazea vrea sa puna in practica o solutie care sa imbunatateasca indicatorii sanitari. "Spitalul a motivat ca nu are bani de cheltuit pe telefoane, dar un asistent comunitar de la noi va lua zilnic lista cu copiii care s-au externat din maternitate si vom anunta noi telefonic medicul de familie. Noi, un adult nu-l putem impune pe lista medicului de familie, dar un copil este obligat sa-l primeasca si sa-l consulte in 48 de ore. Daca rata mortalitatii scade la jumatate, noi sintem multumiti. In plus, dorinta noastra este de a apropia spitalul de medicii de familie pentru ca este o ruptura totala", ne-a declarat consilierul din cadrul ASP. Potrivit contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, medicii au obligatia sa inscrie din oficiu copiii odata cu prima consultatie. Nou-nascutul va fi inscris pe lista medicului de familie care a ingrijit gravida, daca parintii nu au alta optiune exprimata in scris, imediat dupa nastere. In realitate, lucrurile nu se intimpla asa si nimeni nu stie citi copii nu sint inscrisi pe listele unui medic. Aceasta se vede in special la rateurile inregistrate in campaniile de vaccinare. In plus, inca multe mame de etnie roma nu au documente de identitate si nu le fac nici copiilor. "De foarte multe ori mamele nu au nici o instruire si nu constientizeaza necesitatea declararii copilului. Zilele trecute am avut la sala de nasteri o mamica de 17 ani, de etnie roma, din Focsani, care nu avea nici un fel de document de identitate si nici nu fusese luata in evidenta de nici un medic in timpul sarcinii. Si lipsa actelor de identitate este o buba majora, pentru ca un copil care nu are acte, nu exista", ne-a mai spus ginecologul Alin Lazea.


Gravida, consultata doar la nastere


In contextul in care medicii de familie sint sufocati de numarul mare de pacienti, autoritatile sanitare recunosc ca exista si o urmarire precara a gravidei, fapt care se deduce si din numarul mare de nasteri premature. "Mortinatalitatea (nascutii morti) a inregistrat cifre relativ mari in anii 2004, 2005 si 2006 in Vrancea datorita nasterilor premature, a malformatiilor si, nu in ultimul rind, datorita unor dezechilibre alimentare ale mamei", ne-a mai spus dr. Cornelia Draguna, directorul ASP Vrancea, ca urmare a unei interpelari facute de Ziarul de Vrancea. Medicii pun situatia pe seama faptului ca mamele sint prost hranite si depun efort in timpul sarcinii. Studiul ASP arata ca se impune "o mai buna urmarire a gravidei pentru evitarea nasterilor premature". De altfel, nici una dintre cele peste 20 de femei insarcinate intilnite de reporterii nostri in comunitatile de romi nu fusese luata in evidenta de medicul de familie local. "De ce nu mai sint gratuite analizele medicale pentru gravide?", ne-a intrebat Vasilica Bataru, mediator sanitar in comunitatea de romi din Homocea, nemultumita ca femeile insarcinate din comuna sint trimise tocmai in orasul Adjud de medicii de familie sa-si faca analizele contra-cost.


Pojarul, bata-l vina!



Si imbolnavirile prin rujeola sint un bun indicator al starii de sanatate a copiilor din comunitatile de romi. Asa cum era de asteptat, imbolnavirile ocupa locuri fruntase aici. Potrivit statisticilor sanitare pe ultimii trei ani, in Ploscuteni, Homocea, Slobozia Bradului si Chiojdeni s-a inregistrat o rata mare a imbolnavirilor de rujeola. ASP pune situatia pe seama implicarii insuficiente a medicilor de familie si a administratiei locale pentru a convinge populatia sa aduca micutii la vaccinare. Ca dovada, ultima campanie efectuata in luna aprilie a.c., cu ocazia Saptaminii Europene a Vaccinarii, a fost un esec. Din cei 2.500 de copii romi din Marasesti si Slobozia Bradului au fost vaccinati doar 300. Vina se imparte intre medici si romi, care refuza vaccinarea de teama reactiilor postvaccinare. Acesta in conditiile in care singura modalitate de combatere a rujeolei este vaccinarea. "Incindenta crescuta a rujeolei tine si de realizarea unei acoperiri vaccinale slabe, fie prin neprezentare, fie prin prezentarea copiilor bolnavi care au necesitat aminare. De asemenea, nu toti copiii romi au medic si ca atare sint omisi de la vaccinare", sustine directorul ASP. Cea mai sensibila situatie privind rujeola se inregistreaza in Homocea, unde profeseaza trei medici de familie dar unde s-a intregistrat jumatate din numarul total de imbolnaviri. In ultimii doi ani, aici au izbucnit mai multe focare de rujeola, in total 64 de cazuri, in conditiile in care multe localitati abia daca a fost cite un caz. Medicii spun ca pentru a le convinge pe mamicile rome sa-si aduca bebelusii la vaccinare trebuie sa le momeasca. "Practic, anul trecut le-am «mituit» cu lapte praf de au venit cu copiii. Anul acesta nu am mai avut sponsori si vaccinarea nu a fost un succes", ne-a spus Alin Lazea.


Cititi si:


Casatorii in clasa a IV-a

O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani



Timp de o saptamina, Ziarul de Vrancea va publica o radiografie a celor mai mari comunitati de romi din judetul nostru, cu accent pe accesul lor la sistemul public de sanatate. Miine veti citi despre cea mai mare comunitate rurala de romi din Romania care se afla in judetul nostru, la Slobozia Bradului. Seria de investigatii a fost realizata in urma concursului de proiecte derulat in cadrul programului "Presa si accesul la serviciile de sanatate in comunitatile de romi", derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Open Society Institute - Network Public Health Program. (Silvia Vranceanu)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 9

Adaugă comentariu
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
Articolul este interesant si aduce la lumina o minoritate care sufera mult in Romania si mai ales in Vrancea, unde inca de la clasele primare rromii sunt descriminati de invatatori si mai tarziu de citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
Este dezolant ce se intampla intradevar, dar oare ce este mai dureros : inconstienta unora care fac copiica asa le cere religia negandindu-se la conditiile in care acestia vor creste din toate citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
Conceptia de asigurare este foarte clara. Platesti o prima, calculata in functie de riscurile personale specifice, si beneficiezi in cazul in care intervine un eveniment prevazut in contractul de citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
Citesc si ma minunez de cata ipocrizie si lasitate dau dovada Cara si mirabela. Credeti ca daca aceasta etnie ar fi bogata nu ar fi aceleasi probleme legate de cultura ei proprie? Lipsa de citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
Da, este adevarat ca rromii au probleme cu respectarea "proprietatii private"(vezi statisticile infractionale) asa cum romanii au probleme cu respectarea banului/valorii publice in institutiile citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
ma voi lega de bebelusii romi care mor imediat dupa ce sunt externate mamele si trimise acasa unde nu au niciun fel de conditii financiare,sociale sau legate de educatie.medicul nu poate lua acasa citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
La Marasesti nu exista medici de familie suficinti.Din aceasta cauza romii se prezinta de multe ori nejustificat la spital.Uneori sunt im stare de ebrietate si agreseaza verbal si chiar fizic citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
ce v-as putea spune ca in teren avem parte de multe,intalim copii care nu au ce sa manance,batrani bolnavi,femei insarcinate dar ma va pot spune ca un caz nu seamana niciodata cu altul,noi mediatorii citeste integral
, acum 737023 zile, 3 ore, 34 minute, 20 secunde
asta e ! draga mea colega munca noastra afost in zadar ,cand m-am angajat erau peste 70% din comunitate fara a fi inscrisi pe lista unui medic de fam . caum am rezolvat aceasta situatie prin aj citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.