Local

VIDEO + Foto | Pe urmele lui Moş Ion Roată în satul Gura-Văii, comuna Câmpuri. Ce spun urmaşii Moşului

Janine VADISLAV
25 ian 2024 16676 vizualizări

Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca dată la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. Una dintre figurile emblematice ale Unirii este Moş Ion Roată, care s-a născut în anul 1806 în satul Gura Văii - Câmpurile, din judeţul Putna (acum Vrancea ), unde oamenii, care munceau pe moşia boierului, trăiau într-o sărăcie lucie. Era bărbat în toată puterea la cei 50 de ani ai săi, când a fost ales deputat al judeţului Putna în divanul Ad-hoc al Moldovei, un susţinător al Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească şi al reformei agrare din Principatele Unite. A trăit 76 de ani în cinste și omenie, alături de familie. 

Despre Moş Ion Roată, născut în anul 1806 şi crescut în căsuţa devenită, acum mai bine de 40 de ani, muzeu, se ştie că a fost căsătorit cu Maria Roată şi împreună au avut 4 copii, Năstase, Neculai, Zoe şi Maria. N-a avut parte de carte, dar a ţinut piept boierilor din divan cerând Unirea Principatelor Române şi pământ pentru ţărani, dovedind astfel că nu este cu nimic mai prejos decât ceilalţi aleşi trecuţi prin şcoli înalte. De la el şi până în zilele noastre, „alde Roată” au umplut satul, după care s-au împrăştiat peste tot în lume, ajungând până în Noua Zeelandă.

De când a trecut la cele veşnice, în 1882, a rămas tradiţia ca de ziua Unirii, rudele din sat să facă turte coapte pe plită, aşa cum îi plăcea Moşului să le mănânce.

De dimineaţă, tanti Alicsăndrina a frământat să coacă turtele care-i plăceau atât de mult Moșului ei. De astă dată, o ajută la treabă Andrei, cel mai mic nepot care-i şi curios nevoie mare.

„Mamaie, ce faci acolo?”

„Ce să fac mamaie, fac turte pe plită, mamaie!

„Cum se fac?” întreabă Andrei.

Uite aşa se fac, cu făină de grâu, cu olecuţă de drojdie, cum se făceau şi pe vremea lui Moş Ion Roată. Aşa se mânca pe atunci şi mâncăm şi acum, că am rămas cu obiceiul din urmă”, spune tanti Alicsăndrina.

Tanti Lia este tot din neamul lui Moş Ion Roată şi nu este zi de 24 ianuarie să nu meargă la cimitir, să aprindă lumânări la crucea strămoşului ei.

De la bunici am aflat că aş fi cam a 5-a generaţie a lui Moş Ion Roată. Bunicii mi-au povestit foarte mult despre Moş Ion Roată pe care-l ţineau la mare cinste. Era un om foarte iubit de ţărani şi urât de boieri. El căuta dreptatea ţăranilor şi era scuipat de boier. Dar unde l-a scuipat boierul l-a sărutat domnitorul Al. Ioan Cuza.”

Turtele sunt gata. Conform tradiţiei locale, primele turte se dau de pomană copiilor, să nu treacă ziua fără un „Bogdaproste”.

Tanti Alicsăndrina - „Pe lumea asta să fie a ta, pe lumea cealaltă să fie lu' Moş Ion Roată. Pe lumea asta să fie a ta, pe lumea cealaltă să fie lu' Moş Ion Roată. Pe lumea asta să fie a ta, pe lumea cealaltă să fie lu' Moş Ion Roată.”

Bogdaproste”! spune Andrei muşcând cu poftă din turta fierbinte.

- E bună? întreb

„Îhî!”, spune copilul de după turta care-l acoperă.

Locuitorii din Gura Văii îşi amintesc cu mare emoţie de Moşul lor datorită căruia sunt stăpâni şi acum pe pământurile de jur împrejur, pe care le-au primit la reforma agrară de după Unire.., unii mai mult, alţii mai puţin, după câte vite de muncă avea fiecare.

Era un om viteaz, un om bun, era om sfătuitor, ţinea cu amărâţii şi necăjiţii. Noi suntem strănepoţii lui Moş Ion Roată”. 

Toţi? întreb

Toţi! Cu familia, cu tot satul, cu comuna”! spune Maria Pascu, din satul Gura Văii.

Casa Moşului, în care s-a născut şi a trăit, în care s-a însurat şi a crescut 4 copii, cu toată averea ce-o avea, este acum deschisă tuturor celor care vor să vadă unde şi cum trăia Moş Ion Roată. Timp de 40 de ani custode al casei muzeu a fost o strănepoată de-a Moşului, tanti Sevastiţa, ajunsă acum la o venerabilă vârstă. 

Anii ăştia, toţi 40 de ani, aici am îmbătrânit, la Moşul”, spune tanti Sevastiţa cu un zâmbet uşor amar pentru tinereţea trecută.  

- Cum era Moş Ion Roată? întreb

Era un om înalt, cu hambiţie în el pentru ţărani. A ţinut cu ţăranii Moş Ion Roată, că boierii le lua pământul şi le dădea mâncare cu farfuria. Pentru asta l-au respectat toţi, că i-a lăsat stăpâni pe pământurile lor”, mai spune tanti Sevastiţa Burlichioiu, strănepoata lui Moş Ion Roată din comuna Câmpuri, Vrancea.

Casa este deschisă pentru turişti şi, de aproape 50 de ani, parcă-l  tot aşteaptă pe Moş Ion Roată să-i deschidă uşa  şi să intre în odaie. Hainele, mobilierul, obiectele din bucătărie, totul este aşa cum le-a lăsat când s-a mutat la Domnul.

Aceasta este o cămaşă ţesută cu fir, aici avem sumanul, un brâu, iţari, o glugă pentru iarnă, brâu de sărbătoare, plosca, o pieptărică cu găitane, desagii”, spune Gabriela Berdei, actualul custode al Casei, înfiorată de magia locului. 

Moş Ion Roată a fost un adevărat erou, decorat  la vremea lui de către Mihail Kogălniceanu la data de 18 martie 1878, cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoţitor semnat de Domnitorul Carol I,  ca o răsplată a contribuţiei pe care a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite.( Janine VADISLAV )

Articol republicat în Ziarul de Vrancea.Prima publicare-ianuarie 2023


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.