Local

Negrileștii Vrancei - Evoluția administrativă (III)

Costică NEAGU
1 oct 2020 1601 vizualizări
Primăria și Școala Gimnazială ,,Dumitru Pricop” (în planul doi) din Negrilești
Primăria și Școala Gimnazială ,,Dumitru Pricop” (în planul doi) din Negrilești

Profesorul Ion Văsuian, vocația muncii și a binelui public

  Oamenii mor, dar faptele lor

nu mor niciodată. (S. Mehedinți)

De fiecare dată când vine vorba de istoria unei țări sau a unei așezări umane, gândul fiecăruia merge către personalitățile reprezentative, către oamenii și faptele care au străbătut timpurile și au ajuns la noi, fie prin tradiție (folclor), fie prin fapte și documente. Toate acestea se sprijină pe faptele omului ,,de treabă”, a omului ,,de ispravă” – omul care duce treaba la capăt sau ,,isprăvește”, duce la bun sfârșit un lucru început de el sau de alții.

Limitând reflecțiile noastre la istoria așezării vrâncene – Negrilești - , vom constata că au rămas în memoria colectivă nume ca: răzeșul Constandin Taftă, vechil în Procesul cu Iordache Ruset-Roznovanu; ,,baciul vrâncean” – personaj anonim. ,,Toți cei care au fost ciobani, au fost și primari” (Ion Diaconu); Ion Mehedinți (1896-1971) – a fost primar și notar țărănist al satului; a inițiat și s-a ocupat de construcția bisericii ,,din zid” - ,,catedrala Vrancei”; Ion D. Lechea (1894-1993) – a fost primar și notar liberal, gospodar, poreclit ,,Moș Afacere”, după corectitudinea și priceperea cu care și-a condus mica afacere personală. S-a descurcat chiar și la ,,Aprozar”, în timp ce mulți au intrat la pușcărie. A făcut și el pușcărie, dar ,,la Canal”; Dumitru Dochioiu (1940) – a fost notar și apoi primar al Comunei Bârsești, unită cu Negrilești. Despre el Pr. Traian Mazăre spune că a acceptat tacit consolidarea și repararea bisericii car altfel s-ar fi dărâma tdupă cutremurul din 1977; pr. Constantin Taftă (Cotârlea) – a construit biserica, pe care a sfințit-o fiul său, pr. Nicu Taftă, deoarece tatăl a murit cu un an înainte de sfințire; I. D. Neagu-Negrilești, avocat – a apărat vrâncenii în procesele cu firmele forestiere care au jefuit Munții Vrancei; Vasile Bratu, Climent Danțiș, Vasile N. Taftă - profesori universitari; Ancuța Blăniță, profesor, crucificată de comuniști, fiindcă era fiică de preot, la fel și soțul ei, Lazăr Blăniță; Nicu Mănăilă, judecător; Nicu Moise, inginer; Maria Neagu, profesoară; Toader Lungu, ofițer etc., etc.

După ultimul război, odată cu înființarea Liceului de la Vidra, mocanii vrânceni și-au orientat copiii către lumina cărții, ,,să nu mai pătimească ce am pătimit eu...”. Chiar dacă mulți dintre absolvenții liceului de la Vidra au plecat la școli și mai înalte, lucrând pe alte meleaguri, unii au revenit ,,la rădăcină”, înnobilând astfel, atât numele liceului cât și meleagul natal.

În ce privește Negrileștii, anii 1942-43 au fost ani ,,luminoși”. Atunci a apărut o generație de copii de săteni care au mers la școală ,,mai departe”, atunci a apărut o adevărată generație de aur a satului: Nicolae Taftă, profesor universitar; Costică Zbârciog, profesor de matematică; Dumitru Pricop, profesor și Poetul Vrancei; Ion Văsuian, profesor de matematică; Aurica (Văsuian) Lungu, asistent medical și alții care s-au ridicat ca gospodari de vază ai satului.

Dintre toți cei amintiți mai sus, doar Ion Văsuian s-a întors în Negrilești după terminarea studiilor și a pus umărul cu un adevărat eroism, la educarea și propășirea localității natale și a negrileștenilor.

Fire austeră, la prima vedere, Ion Văsuian are o sensibilitate greu de identificat, poate și din faptul că este un om pragmatic, un om care nu confundă munca cu gluma, cu vorba de clacă.

Ion Văsuian este unul din acei oameni care toată viața a făcut ceva în plus față obligațiile de serviciu. În timpul vacanțelor școlare, în loc să plece liniștit în concediu, în fiecare vară era chemat la Tabăra Tulnici - Gălăciuc, unde inspectoratul școlar îl delega să facă munca de director la fiecare început de activitate când se pregăteau toate seriile de vară.

Întreaga activitate de angajat la stat, a profesorului Ion Văsuian, de 58 de ani (1962-2020), s-a desfășurat pe două paliere principale: a). învățământ (1962-2005); b). administrație (2003 - în prezent).

a). Activitatea didactică la Școala Negrilești a debutat în 1968, iar din 1971 și până în 1996 a fost și directorul școlii, cu o întrerupere de 3 ani. În această perioadă, Școala Negrilești a trecut prin mari provocări, cărora directorul împreună cu colectivul didactic de atunci, cu toate că erau mulți necalificați, le-au făcut față cu bine: populația școlară a ajuns atunci la 540 elevi, pentru toate ciclurile de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și treapta I de liceu (Negrilești și Bârsești), precum și atelier școlar cu plan de producție.

Spiritul pragmatic al directorului și-a dovedit eficiența cu prisosință: a extins spațiul de școlarizare cu două săli de clasă; a construit trei săli de atelier (sudură, prelucrarea lemnului, croitorie) pentru băieți și fete; a construit un local de grădiniță cu 4 săli de clasă și o sală de festivități multifuncțională (cămin cultural, sală de sport pentru elevi, sală pentru organizarea unor evenimente familiale).

Pentru toate acestea și pentru rezultatele obținute la concursurile cultural-artistice și pe obiecte de învățământ, Ministerul Învățământului   i-a acordat Titlul de profesor evidențiat în anul 1979.

Pentru rezultatele sale obținute în vacanțele de vară la organizarea activităților din Tabăra Gălăciuc, în anul 1996 a fost solicitat de către Inspectoratul Școlar Vrancea, să preia funcția de director al Agenției Județene a Taberelor Școlare cu catedră rezervată, unde a funcționat până în anul 2000, făcând naveta Focșani-Negrilești și muncă de teren pe la toate taberele școlare din județ.

Prin spiritul său de bun organizator, profesorul Ion Văsuian a îmbogățit și modernizat patrimoniul taberelor școlare: Tabăra Tulnici-Gălăciuc – A construit un bloc alimentar modern, spălător, sală de mese, cabinet medical, dotate cu încălzire centrală, a mărit numărul de locuri al taberei, de la 220 la 400, a construit sobe de teracotă în cabanele din zid, pentru a putea primi elevi și în sezonul rece. A amenajat un minihotel cu 50 de locuri la Sediul Agenției, pentru a putea caza elevii participanți la diferite competiții naționale. Tabăra Cotești – A început modernizarea spațiilor, construind un bloc alimentar și sală de mese, 10 dormitoare cu câte două locuri, toate dotate cu încălzire centrală și apă curentă, pregătite pentru a primi elevi și în sezonul rece.

Păcat că Ministerul Educației Naționale a cedat acest patrimoniu Ministerului Tineretului, elevii mai nevoiași nemaiavând posibilitatea să aibă acces la aceste facilități.

În anul 2000, când profesorul Ion Văsuian a plecat de la tabere și a revenit la catedră la Școala din Negrilești, Agenția Județeană a Taberelor Școlare Vrancea era pe locul 4 în țară.

b). Activitatea administrativă. În anii 90, profesorul Ion Văsuian, om cu o carieră profesională împlinită, în loc să se gândească la o pensie liniștită, în momentul în care s-a auzit tot mai limpede faptul că e posibil ca să fie reînființate comunele desființate abuziv prin Legea privind organizarea administrației teritoriului României din aprilie 1968, lege prin care a dispărut și Negrileștii, așezarea vrânceană care avea la acea dată 383 de ani de atestare documentară.

În acel moment, profesorul Ion Văsuian a hotărât că a venit timpul ca Negrileștii Vrancei să-și ceară ,,dreptul la nume”, cum ar zice poetul Dumitru Pricop. El a fost cel care a inițiat strângerea de semnături pentru ,,reînființare” împreună cu o parte dintre dascălii școlii care au văzut cum ,,a murit” așezarea, după plecarea administrației la Bârsești.

Relatez acest episod pentru că în 1968 eram tânăr învățător la Negrilești și am văzut tristețea și revolta scrâșnită a oamenilor care luptaseră sau suferiseră în cele două războaie mondiale. Am văzut cum s-au ,,părăginit” toate. Nu că Bârseștii ar fi fost mai fericit, dar tot mai era un semn de viață socială mai activă, pe la centrul de comună.

După evenimentele din 1989, pentru că prinsesem gustul libertății, am aderat cu toată ființa mea la inițiativa reînființării Comunei Negrilești. Un rând din semnăturile adunate cu multă osteneală și explicații, a ajuns pe masa primului ministru, Petre Roman, dorința noastră a ajuns la urechile multora din cei care puteau crea un curent favorabil ideii de reînființare.

Până la urmă s-a creat curentul care a unit toată suflarea așezării, chiar și pe cei care afirmau că nu avem nevoie de poliție în Negrilești, iar demersurile negrileștenilor s-au finalizat cu succes.

Reînființarea Comunei Negrilești a adus în fruntea comunități ,,omul potrivit” pentru acest loc. Simion Mehedinți spunea că înainte de apariția partidelor politice, fiecare sat îl alegea pe cel mai gospodar dintre semeni. Cred că același lucru s-a întâmplat și la Negrilești cu alegerea în funcția de primar a profesorului Ion Văsuian, om al locului, dascăl și director de școală... ,,de-o viață”, fără ca el să fi depus și o muncă politică și electorală în acest sens. De altfel, obiectivul fundamental al oamenilor era reînființarea comunei și alegerea unui adevărat gospodar în fruntea comunității.

Așa cum reușise, ca manager de școală, să deschidă o filă nouă în parcursul școlii negrileștene, același lucru va reuși să-l facă și în domeniul modernizării și gospodăririi așezării natale.

Fără a urmări să realizăm un inventar ,,electoral” pentru ,,epoca Văsuian”, acum la 435 de ani de la atestarea documentară a Satului Negrilești, dorim să reținem pentru istoria așezării, gândirea modernă a primarului, ,,primus inter pares” – primul între egali, cel care a reușit să imprime satului și echipei pe care a avut-o alături, o atitudine și o gândire progresistă.

Vom aminti mai jos, realizările, cu adevărat, necesare și de viitor, fără de care o localitate nu poate exista și progresa: construcție local dispensar uman cu locuință pentru medic și farmacie; construcție școală nouă, un adevărat palat al educației; reabilitare și modernizare local grădiniță; construcție local primărie, cea mai frumoasă din Vrancea, un adevărat ,,palat brâncovenesc”; realizat aducțiune de apă, prin cădere, pentru toată comuna; asfaltat toate drumurile și ulițele din localitate; achiziție și reparații la Casa memorială ,,Dumitru Pricop”; înființarea unui ,,Centru de creație populară” pentru copii și tineret, a unei Colecții etnografice – un muzeu al satului; realizarea și modernizarea unei rețele de 20 km de drumuri necesare exploatației agricole a sătenilor; extinderea rețelei electrice cu 7 km în afara localității, la odăi și crearea premiselor pentru dezvoltarea turismului în zonă, întocmai ca la Lepșa; realizarea drumului Negrilești – Soveja, care scurtează distanța Focșani – Soveja cu 20 de km.

Deși nu este un om de afaceri, profesorul a făcut importante donații personale bănești pentru realizarea gardului și acoperișului de la Biserica Parohială din Negrilești, cu care nu se laudă niciodată.

Iată doar câteva argumente care ne îndreptățesc, acum la 435 de ani de la atestarea documentară a legendarului sat vrâncean coborâtor din Negrilă, unul din feciorii Tudorei Vrăncioaia, să spunem că profesorul Ion Văsuian are vocația muncii și a binelui public și să încheiem cu vorba unui bătrân al satului: ,,Cine-a făcut tot mai face”!   

Costică NEAGU

Citiți și: Negrileștii Vrancei - Evoluția administrativă (I) ;

Negrileștii Vrancei - Evoluția administrativă (II)   

       

  

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.