Negrileștii Vrancei - Evoluția administrativă (II)
Când vorbim despre evoluția administrativă a unei așezări umane mai vechi, trebuie să precizăm două noțiuni al căror sens a devenit ce tot mai general, mai neutru: hotarul satului și vatra satului.
Hotarul satului (granița localității) reprezintă o linie care separă așezarea de vecinii săi și cuprinde tot ce există în aceste coordonate, în folosința așezării respective: vatra satului, ogorul, izlazul, pădurea, apele curgătoare sau stătătoare, pe scurt, spațiul vital al așezării respective.
Hotarul Satului Negrilești are următorii vecini: nord – Comuna Vizantea-Livezi (Satul Livezi); sud – Comuna Tulnici; est – Comuna Bârsești; vest – Comuna Soveja. Dacă privim cu atenție harta Vrancei arhaice, observăm că Negrileștii se află la extremitatea nordică a acestei regiuni (Curmătura Sovejei, hotarul geologic de nord al regiunii, identificat de Em. de Martonne)
Vatra satului poartă amprenta locului în care este așezată – antropogeografia acesteia. Negrilești este cel mai compact sat din Vrancea, un ,,sat-stup” așezat pe o terasă intermediară, mai sus de albia Putnei (450 m) cu 50 m. Negrileștii s-a întemeiat pe terasa dintre dealurile: Babei - probabil Baba Vrâncioaia -, Chetrei, Zăica şi Tălmaci, unde se află singurul șes propice pentru construirea caselor. Satul are o lungime de cca. 2 km și o lățime cuprinsă între 150 și 500 m, fiind străbătut de la un capăt la altul de o șosea asfaltată. Aceasta asigură, pe direcția est-vest, accesul, cu căruțele spre odăi şi spre Soveja. Pe direcția sud-est, șoseaua face legătura cu D. N. Focșani-Târgul Secuiesc, una dintre cele mai importante căi de legătură între sud-estul Moldovei și Transilvania.
Astăzi se profilează două deschideri mari și promițătoare ale așezării: Drumul Negrilești-Soveja pe care deja se poate merge cu mașina și care scurtează distanța Focșani – Soveja cu aproape 20 de km și drumul Negrilești-Vizantea. Despre aceste deschideri ale comunei către Soveja și Vizantea, către odăi (locuințe) sezoniere, vom vorbi altă dată pentru că aceste aripi deschise ne arată faptul că viața locuitorilor acestei așezări legendare este în plină expansiune.
Veniți să parcurgeți aceste plaiuri și veți vedea roadele muncii negrileștenilor la odăi – situate la distanțe considerabile de... vatra satului, locații unde negrileșteanul se ocupă de muncile tradiționale prin care își câștigă existența. Toate acestea pot deveni veritabile pensiuni, când drumul de acces va fi asfaltat și va exista un flux mare de trecători spre sau dinspre Soveja. Veți vedea spre odăi, drum de mașină, stâlpi pentru curent electric, mașini și tractoare la porți, antene de televiziune, veți putea savura vestitul ,,caș sărat”, bulzul prăjit pe plită și multe alte bunătăți și veți auzi povești de ieri și de azi, din Țara Vrancei, de la cei care nu au căutat în alte zări, mai mulți bani și mai bune condiții de trai, ci au rămas să sfințească prin munca lor acest picior de plai.
Satul, așa cum l-am apucat eu, este ,,împărțit” pe mai multe ,,cătune”, care nu sunt separate între ele de spații fără case. Pentru aceste motive, am afirmat că Negrileștii are cea mai mare unitate dintre toate satele vrâncene și am putea numi aceste părți ale comunei – ,,cartiere”.
Cel mai bine conturat este Cătunul Grumăzești - așezat în partea de sud-est, la intrarea dinspre Focșani și delimitat de restul comunei, de Pârâul Satului.
Al doilea cătun este Barta, care se întinde între cele două traversări ale așezării, de Pârâul Satului, adică de la pod ,,la Mehedinţi”, până la pod ,,la Alba”. În prezent acest cătun este numit ,,Barta” propriu-zisă şi ,,Centru”. Următorul cătun se întinde de la pod ,,la Alba” şi până ,,la Jâiu”, care astăzi se numește tot ,,Centru”, dar care mai înainte se numea ,,Vrăncioaia”.
Acesta a fost singurul toponim din Vrancea care amintea de Tudora Vrâncioaia, după cum și Dealul Babei.
Actuala Comună Vrâncioaia s-a numit Văsui, numele Vrâncioaia fiindu-i atribuit, în perioada interbelică, prin osârdia lui Neculai Jechianu, un mare patriot și om politic al Vrancei, care în 1911 a fost învățător la Negrilești.
În continuare urmează Cătunul ,,Bana”, care ține până la ieșirea din sat, fiind flancat spre vest de cătunul ,,Dej” (după numele apei care curge în partea de sud a satului), iar spre est de cătunele: ,,Deal” şi ,,Pârâu”. În perioada interbelică, Negrileștii era împărțit (oficial) în 3 cătune: Grumăzești, Negrilești și Vrăncioaia.
După 27 aprilie 2017, odată cu apariția Normelor tehnice, privind procedurile de lucru specifice Registrului Electronic Național al nomenclaturilor stradale, lege promovată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate imobiliară, publicată în Monitorul oficial nr. 363 din 16 mai 2017 și Negrileștii și-au ,,botezat” toate drumurile și ulițele satului și au numerotat toate locuințele comunei.
O plimbare prin localitate, atent la denumirea străzilor ne evidențiază lucruri interesante cum ar fi grija oficialităților pentru promovarea culturii locale. Vom găsi evidențiate straturile istorice și etnografice ale istoriei și culturii negrileștene. Denumirile fostelor cătune le găsim nominalizate ca nume de străzi: Str. Barta, str. Pârâu, Deal, Dej etc.
La denumirea celorlalte străzi, Consiliul Local a procedat în ,,stil american”. După cum se știe, americanii numerotează străzile (Strada 1, 2, 3...), așa încât orice primar sau consiliu local ar veni la putere, nu poate avea nimic cu ,,numele” unei străzi.
La români, numele străzilor sunt simbolice, ele devenind modalități de a promova numele unor personalități, locuri, localități etc., legate de localitatea respectivă, numai că atunci când este vorba de un nume de importanță trecătoare, numele străzii se schimbă creând derută și chiar revoltă (Brașov – Orașul Stalin; Onești – Gh. Gheorghiu-Dej; B-dul Carol I – B-dul Gh. Gheorghiu-Dej etc.)
Cel mai interesant de urmărit este evoluția denumirii sectoarelor din București: Sectorul Galben; Negru; Albastru; Verde, apoi: I. V. Stalin; 1 Mai; 23 August; Tudor Vladimirescu; Nicolae Bălcescu; V. I. Lenin; Gh. Gheorghiu-Dej, iar astăzi: Sectorul 1, 2, 3, 4, 5, 6.
Consiliul Local Negrilești a folosit un sistem de numerotare stradală combinat, adică au dat nume neutre străzilor (Primăverii, Iasomiei, Liniștei, Tinereții, Rozelor, Prunului etc.). Au dat nume cu rezonanță privind oamenii mai cunoscuți care au locuit pe acea stradă: Vânătorului, Veteranilor, Învățătorului, Profesorului, Potcovarului, Sudorului, Dogarului, Pietrarului; străzi asociate cu numele unor instituții: Str. Școlii, Bana Școlii, Poștei etc.
Cele mai sugestive și mai utile nume de străzi pe care le-a atribuit Consiliul Local Negrilești, sunt străzile ale căror nume își au originea în toponimele și vechile nume de cătune: Str. Dealul Pietrei (Chetrei), Str. Drumul Morii, Str. Barta, Str. Dealul Zeicăi, Str. Pârâu, Str. Dealul Arsâmânoaiei, Str. Bana Școlii și Str. Dej.
Negrileștii are o singură stradă cu numele de personalitate (Str. Pr. Arhire Gherasim). Cred că în Negrilești s-au născut și au trăit mai multe personalități al căror nume ar trebui să intre în memoria colectivă a localității: Constandin Taftă (vechilul Vrancei); Pr. Constantin Taftă (Cotârlea – a construit Biserica și n-a trăit să o sfințească.); Ion Mehedinți; Ancuța Blăniță; Pr. Nicu Taftă; Prof. univ. Vasile Bratu, Climent Danțiș; Ștefan Lechea; Dumitru Pricop etc.
Ca orice localitate rurală, unde fiecare se cunoaște cu fiecare, nomenclatura stradală este un ,,moft” pentru locuitorii așezării. Ea poate fi utilă pentru poștă, dacă factorul poștal nu e localnic, dar este foarte importantă pentru promovarea localității pe internet și pe rețelele de socializare. Pentru aceste motive administrația și școala ar trebui să aleagă cu atenție numele de străzi și să pună pe siteul lor ,,povestea” fiecărui nume de stradă, alee, fundătură, care să mențină mereu trează conștiința de apartenență a fiecărui cetățean la istoria locului și să atragă vizitatorul în trecere ocazională sau cu obiective precise, eventual turistice, prin localitatea respectivă.
Costică NEAGU
Citiți și:Negrileștii Vrancei - Evoluția administrativă (I)
