În atenția viitoarelor mămici din Vrancea: Tot ce trebuie să știți despre concediul de creștere a copilului și indemnizația aferentă
Vrâncencele însărcinate sau cele care intenționează să rămână însărcinate în perioada următoare își fac tot felul de calcule în legătură cu ce se va întâmpla după naștere. Mai exact în legătură cu durata concediului de creștere a copilului la care au dreptul, dar și cu sumele pe care trebuie să le încaseze sub formă de indemnizație.
Orice viitoare mămică dorește să fie informată din vreme în legătură cu detalii privind durata minimă de muncă care este luată în considerare pentru acordarea concediului de creștere a copilului (CCC). Vrea să știe care sunt tipurile de venit luate în calcul la stabilirea indemnizației aferente sau perioadele asimilate celor în care se prestează efectiv activitate. În cele ce urmează, vom încerca să prezentăm ce trebuie să știe o viitoare mămică despre aceste subiecte, pentru a-și organiza mai bine munca.
În primul rând trebuie spus că OUG 111/2010 este actul normativ ce reglementează concediul de creștere a copilului și stimulentul de inserție. Acesta precizează că, pentru a beneficia, de la stat, de indemnizația de creștere a copilului, o salariată gravidă trebuie să fi lucrat minim 12 luni din ultimele 24 de luni dinaintea nașterii.
Legea nu precizează dacă în cele 12 luni necesare pentru acordarea concediului salariata trebuie să fi lucrat cu contract de muncă sau doar să fi avut o sursă de venit impozabil. Există și anumite perioade care, deși nu au fost aducătoare de venit, sunt luate în calcul pentru stabilirea celor 12 luni.
Este vorba despre perioadele în care persoana a primit indemnizație de șomaj sau s-a aflat în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în vederea acordării indemnizației de șomaj. Tot aici se încadrează și perioadele în care s-au aflat în șomaj tehnic ori s-au aflat în șomaj tehnic decontat de stat, conform OUG 30/2020, OUG 111/2021 sau OUG 132/2020;
De asemenea, este luată în calcul perioada în care angajata s-a aflat în concedii medicale, reglementate de OUG 15/2005 sau în perioade de recuperare a capacității de muncă, conform situațiilor stabilite prin Legea 346/2002. Tot aici se mai încadrează perioadele în care angajatele au beneficiat de pensie de invaliditate
Mai este asimilată și perioada în care femeia s-a aflat în concediu pentru creșterea copilului, îngrijirea copilului cu handicap sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.
Este asimilată celor 12 luni lucrate și perioada în face aceasta frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în programul „A doua șansă” sau urmează studii de licență ori de masterat, în țară sau în străinătate, are calitatea de doctorand, cu excepția situației de întrerupere a cursurilor din motive medicale
Ce sume sunt luate în calculul indemnizației
Prin lege este reglementat că la stabilirea indemnizației de concediu pentru creșterea copilului sunt luate în calcul ultimele 12 luni în care solictantul a primit venituri impozabile, adică sume de bani declarate, pentru care a fost plătit impozitul pe venit.
Aceste venituri nu fac referire doar la cele din contractul de muncă, ci pot fi venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură. De precizat că aceste tipuri de venituri se iau în calcul la stabilirea indemnizației doar dacă au fost declarate la Fisc și a fost achitat impozitul pentru ele.
În situația în care perioada lucrată, aducătoare de venituri impozabile sau asimilată, așa cum am arătat mai sus, dinaintea nașterii nu însumează 12 luni, nu se va acorda concediul de creștere și nici indemnizația aferentă. Totuși, în situația în care gravida naște înainte de termen, iar din calculele sale înainte de nașterea prezumată ar fi satisfacut această cerință legală, perioada cuprinsă între data efectivă a nașterii și cea presupusă va putea fi scăzută din perioada minimă de 12 luni.
Cele 12 luni din ultimele 24 care sunt luate în calcul pentru stabilirea indemnizației nu pot fi alese de către beneficiar. Calculul se va face în funcție de veniturile înregistrate în ultimele luni lucrate. Deci, dacă în ultimele 12 luni, veniturile obținute au fost mai mici, acestea vor fi cele luate în considerare.
OUG 111/2010 stabilește printre condițiile necesare pentru intrarea în concediu de creștere a copilului ca beneficiarul să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României. Deci femeile care locuiesc în străinătate nu vor beneficia de aceste drepturi dacă nu au domiciliul sau reședința în România.
Valoarea indemnizației de concediu de creștere a copilului
Cuantumul indemnizației pentru concediul de creștere a copilului este stabilită la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni luate în calcul. Dacă pentru salariate valoarea indemnizației este ușor de calculat, pentru cele care au obțint venituri din alte surse decât salarii sau asimilate salariilor trebuie să țină cont și de baza de impozitare. În cazul veniturilor din alte surse, cei 85% nu vor fi egali cu media veniturilor brute primite din care să se scadă impozitul pe venit de 10%.
De menționat că indemnizația lunară pentru concediul de creștere a copilului nu poate fi mai mică de 1.314 lei, în 2022, indiferent de vaoarea veniturilor obținute. Pe partea celalată, cea mai mare indemnizație care poate fi plătită, indiferent de valoarea veniturilor impozabile, nu poate depăși 8.500 lei.
