Local

Galerie foto | În comuna vrânceană Reghiu se face cea mai gustoasă zacuscă de ghebe, după reţete vechi de sute de ani

Janine VADISLAV
31 oct 2019 8930 vizualizări

În aceasta toamnă, pe valea Milcovului parcă a plouat cu ghebe, aşa de multe sunt. Bucuria gospodinelor care îşi pregătesc cămările pentru iarna care bate la uşă, cu de toate: murături, gemuri şi dulceţuri de toate felurile, compoturi, zacuscă de vinete şi de hribi, sosuri pentru friptură şi câte şi mai câte...  Vedeta este zacusca de ghebe, o delicatesă, pe care doar gospodinele din Reghiu ştiu s-o facă, bună de-ţi lasă gura apă.

În comuna Reghiu, de când e lumea lume, se face cea mai gustoasă zacuscă de ghebe despre care, cei care o gustă, spun că nu are pereche. Doamna Florentina este cunoscută în zonă pentru reţeta ei cu totul specială, veche de peste 200 de ani, transmisă din generaţie în generaţie. Ghebele, numai bune de cules, sunt adunate dimineaţa din pădurea care începe din spatele casei. Treaba se face în familie, cu sora şi nepoatele care o ajută. Deşi a fost secetă peste vară, o ploaie în septembrie a făcut adevărate minuni umplând pădurea de ghebe.

„Bunul Dumnezeu ne-a dat un pic de ploaie la momentul potrivit, spune doamna Gina Dumitraşcu, altfel nu ştiu ce-am fi făcut. S-au rugat bătrânele noastre la biserică... şi s-au făcut ghebe din belşug”.

„La noi, zacusca de hribi, de ghebe, nu lipseşte din cămară, mai ales că se apropie Postul Crăciului. Postul e bun pentru sănătate... Acum ţin post şi cei săraci şi cei bogaţi pentru că ţin la sănătatea lor. Bunica mea, Rada, a trăit 101 ani, mama mea are 97 de ani şi au mâncat numai de astea”, spune tanti Constantina.

Pe lângă ghebe, doamna Florentina  mai pune şi alte legume, toate bio, culese din grădina sa.

„Toate aceste legume sunt din grădină, cultivate de noi, chiar ultimele zarzavaturi, care se pun pentru că sunt mai dulci: ceapa, ardei gogoşar, roşii. Trebuie tocate toate la cuţit. Se spune că iese zacusca mai gustoasă...”

- Aşa e? întreb.

„Aşa e, gustaţi! Azi e pe gustate, nu pe vorbe,” râde doamna Florentina.

Puţin mai târziu li se alătură şi nepoatele care vor învăţa reţeta, s-o ducă mai departe...

„Vreau să vă arăt întâi cum se procedează cu tocatul şi voi o să faceţi după mine..., spune doamna Florentina dând fetelor câte un cuţit. Uite aşa...”

Cuţitul doamnei Florentina e iute ca prisnelul, iar ceapa mărunţită se adună într-o grămadă. 

„Acum tăiem gogoşarii... Se fac fâşii subţirele, uite-aşa...,” le zoreşte gospodina noastră, dar degetele fetelor parc-ar mângâia  legumele...

Cât lucrează fetele, tanti Constantina povesteşte cum era pe vremea când era ea fată la părinţi şi mergea la cules de ghebe.

„Plecam de dimineaţă, cu 3-4 fete, femei,  chiuiam, cântam, mergeam prin pădure, mai culegeam, mai cădeam pe jos, mai ne prindea ursul şi-atunci fugeam, scăpam trăistile pline care se agăţau prin crengi, da noi le aruncam, să scăpăm cu fuga”.

- Era atât de bună zacusca de ghebe încât să riscaţi să daţi nas în nas cu Mos Martin? întreb.

„Pe timp de iarnă, zacusca  făcută în casă scutea gospodina de multă cheltuială, mai ales în post. În post se mâncau ghebe. Se făceau şi uscate, puneam şi la sare, era mâncarea săracului. Şi erau sănătoase. Întotdeauna pe masa ţăranului român a fost mâncare sănătoasă”.

- Le-aţi învăţat şi pe fete să le pregătească?

„Da, pe toate, chiar şi pe băiat, care face orice. Sunt foarte îndemânatici copiii mei”, mai spune tanti Constantina.

În timp ce tanti Constantina se odihneşte torcând, doamna Florentina şi „ucenicele” ei au terminat de tocat legumele aşa că, pune uleiul la încins. La o porţie de zacuscă pune o strachină de ulei, una de ceapă, sare - care moaie ceapa, o strachină de ardei gogoşar, una de morcov, două străchini de ghebe, sucul de roşii, după care se adaugă condimentele care fac diferenţa. Cât timp fierb toate, trebuie amestecat cu o lingură de lemn, să nu se lipească bunătate de zacuscă de fundul ceaunului.

- Arată bine de tot, spun.

„Foarte bine arată şi-i  gustoasă tare”, spune doamna Florentina.

- Miroase de-ţi lasă gura apă..., spun.

„Dacă ai pus de toate în ea, sigur”, mai spune doamna Florentina Trifan, din comuna Reghiu.

Fetele gustă din zacusca la care au dat şi ele o mână de ajutor.

- Cum e? întreb.

„Zacusca este perfectă, cum spune mătuşa, ne mândrim că facem parte din această familie”, spune Nicoleta, nepoţica mai mare, mândră tare de aşa ispravă.

În Reghiu, gospodinele pregătesc de toate în casă, iar cămara doamnei

Florentina este un exemplu: zacuscă de ghebe, de hribi şi de vinete, dulceţuri  de cireşe amare, de zmeură, gogoşari umpluţi cu varza, cătină conservată pentru diverse afecţiuni pe timp de iarnă, sosuri pentru friptură, ghebe la oţet, folosite ca garnitură, totul luat din propria grădina proprie, sau adunate din pădurea din jurul satului. (Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.