Local

Foto | Umbra Rusiei la Dumbrăveni - Statuia lui Suvorov restaurată aproape la gata  

Florin Marian Dîrdală
5 oct 2021 4393 vizualizări

În această frumoasă localitate, Dumbrăveni, la vremea respectivă (1948-1964) aproape tot ce era mai important în cuprinsul ei a purtat numele celebrului rus, adică drumul, gospodăria agricolă, spitalul, căminul cultural, dar mai ales ceva ce nu mai există azi și anume Muzeul ce se înființase lângă monumentul de azi și anume Muzeul Generalissimul A. V.Suvorov, dotat cu 80 de piese valoroase, multe dintre acestea privind pe ilustrul personaj precum portrete ale lui la diferite vârste, unele inclusiv cu soția și cei doi copii, lucrări științifice despre activitatea și biografia lui, detalii tehnice și reprezentări ale bătăliilor pe care le- a cordoonat anume cele de la Berlin, Regenwald, Râmnicu Sărat, Focșani,Turtucaia, Ismail, râul Adela, Narvi, Tubbia, Milano, Elvetia, Mustatal etc., planul de război împotriva lui Napoleon dictat de Suvorov, alte citate ale lui, casa și monumentul acestuia din Petersburg, dar mai ales tabloul din 1959 cu aspecte de la inaugurarea respectivului monument cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la marile bătălii purtate pe meleagurile actualului județ Vrancea. 

Așadar, statuia lui Suvorov de la Dumbrăveni, cea pe care o putem vedea azi pe un delușor lângă DN 2-E 85 este închinată memoriei unui mare general rus, A V Suvorov, datorită căruia influența otomană în regiunea noastră a fost mult diminuată. În urma bătăliilor câștigate de acest personaj (Focșani, Râmna -Râmnic) și în alte puncte disputate între cele două Imperii, granița Rusiei s-a stabilit pentru prima dată pe râul Nistru, iar influența rusească în aceste ținuturi românești a crescut foarte mult. Așa că Suvorov a primit în vremea vieții, de la mai marii săi toate onorurile posibile, iar un secol mai târziu regimul bolșevic l-a evaluat pozitiv, fiind vorba, chiar și în lumina noii ideologii, despre un mare erou al țării. Așa că în anul 1912 și următorul Societatea Istorică Rusă a comandat și ridicat prima statuie dedicată lui Suvorov, lângă actuala linie feroviară între stația Sihlea și stația Gugești. Eroul rus era înfățisat pe un cal ce avea toate picioarele pe soclu, un simbol ecvestru ce demonstrează că cel de deasupra a murit din cauze naturale și asa se pare, pentru că Suvorov nu a murit nici în vreo bătălie, nici rănit dupa acestea, ci în patul său, la anul 1800. În vremea Primului Război Mondial și ca urmare a campaniei dezastru din anul 1916 trupele românești aliate cu cele rusești au fost silite să se retraga în Moldova, atunci comandanții ruși au dispus sa fie ridicată statuia lui Suvorov și să fie pusă la adăpost în teritoriu sigur, la Odessa, apoi la Izmail. Decenii mai târziu, după ce sovieticii au iesit victorioși după al II lea Război Mondial și au putut să-și mențină corpuri de armată prin toate țările aflate sub controlul lor, la noi în județ a venit din nou vorba să fie

reașezată statuia lui Suvorov, dar nu în vechiul loc al originalului (acolo se mai află doar soclul, conform foto executată de Petru Mincu), ci pe pintenul de deal ce domină și străjuiește toată valea Râmnei dinspre câmpie, încă o dovadă că grosul bătăliei câștigate de acesta a fost pe Râmna și nu pe Râmnic. În legătura cu data inaugurării acestui monument a rezultat limpede, din cercetări, că în anul 1948 comuna Dumbrăveni de azi, fostă Plăginești sau Plăinești a primit numele Generalissimul Suvorov, iar în anul 1959 Ministerul Forțelor Armate a ridicat monumentala statuie, și pentru a sărbatori pe serenissimul comandant la 170 de ani de la marile sale victorii în zonă, dar și pentru a sublinia clar cine ne-a ajutat la momentul oportun împotriva Imperiului otoman, adică prietenul și vecinul de la răsarit. În primii doi ani statuia și muzeul, inclusiv cele 2,18 ha de teren aflate la dispoziția ansamblului respectiv s-au aflat în grija și patrimoniul Sfatului popular Regional Galati, dar din anul 1961 de administrarea acestor bunuri a trebuit să se ocupe chiar comuna Suvorov, azi Dumbrăveni. În schimb piesele de muzeu, în număr de 80, au fost transferate, pentru o accesibilitate mai largă, la Muzeul din Galați.

De data aceasta a doua statuie a lui Suvorov a fost făcuta nițel diferit, calul având un picior ridicat în aer, ceea ce poate însemna după regulile de specialitate că cel de deasupra a murit ca urmare a unei răni căpătate în lupte, fapt care și acesta se poate demonstra după cercetări documentare mai ample și pe deasupra nu este lipsit de temei deoarece la câte bătălii a coordonat și câștigat  A.V. Suvorov nu se poate să nu fi căpătat și unele răni, care la bătrânețe sa-i fi grăbit sfârsitul. În fine, toate acestea contează mai puțin, important este că județul nostru s-a ales cu un monument impunător potrivit amplasat, încât este vizibil pe zeci de km iar personajul respectiv, putem spune, că a avut un rol pozitiv în istoria noastra recentă, deoarece le-a mai tăiat din pretenții otomanilor. În schimb a permis în aceeași măsură creșterea năzuințelor Imperiului țarist către împlinirea ambițiilor de stat.

 Așa că și profesorul Nicolae Spănțulescu, autorul Monografiei comunei Dumbrăveni consemna în această lucrare  <<Cea mai perfectă caracterizare i-a făcut -o Karl Marx, părintele comunismului: ”Suvorov, un personaj, la făptură mic, de statură cu aspect mongoloid, nu a fost un eliberator al românilor, ci un călau al lor” Iar o altă sursă indica faptul că Suvorov ar fi făcut afirmația: ”N-am sa le las românilor decât ochii să plângă.” Motivul, pentru că în oștirea turcilor a luptat împotriva armatelor sale și un grup de 2000 de ostași munteni trimiși de fanariotul Nicolae Mavrogheni. Suvorov s-a supărat foarte tare și a fost foarte necruțător cu românii, trecând prin foc și sabie pe toți valahii ce i-au ieșit în cale cu tot cu bunurile lor. Și concluzionează tot Nicolae Spănțulescu că „pentru tot ce a făcut Suvorov pentru noi, monumentul ar fi trebuit de fapt înlăturat.>> Dar aceste păreri, poate îndreptățite, nu vor șterge calitățile care l-au fixat în istorie pe Suvorov.<<Era foarte dur cu toți oștenii lui și chiar pe timp de pace îi supunea la o instrucție dură și la marșuri nesfârșite afirmând că ”Cu cât curge mai multă sudoare pe câmpul de instrucție, cu atât curge mai puțin sânge pe câmpul de luptă ”Atacurile oștirii pe care o conducea se făceau în forță și în timpul atacului se repeta la nesfârșit comanda *studai i bi *adică înainte și lovește.>>. Pentru toate acestea Suvorov a rămas pentru ruși în galeria marilor personalităti militare fiind adulat deopotrivă atât de foștii țari cât și de liderii comuniști.

Lăsând la  o parte acestea, mai trebuie amintit că zona în cauză (valea Râmnei) a mai fost martora unui eveniment important și anume trecerea fiului lui Suvorov prin aceaste locuri. Dornic să-și urmeze tatăl în analele militare ale Rusiei, acesta a vrut să-i repete performanțele războnice în războiul ruso-turc dintre anii 1806-1812, dar nu a reușit decât să se înece în râulețele Râmna sau Râmnic, mai sigur fiind ultimul, bineînțeles umflat de ploile puternice din primăvara lui 1811. A fost înhumat provizoriu într- o biserică din Râmnicu Sărat apoi strămutat la Moscova cu toate onorurile vremii. În anul 1964 comuna Suvorov a renunțat la acest nume ilustru și a primit ca denumire numele actual Dumbrăveni, făra nici o legătura cu trecutul ei. S-a numit de-a lungul istoriei Târgu Cucu (de la târgul periodic ce avea loc în această localitate, Plăinești sau Plăginești de la moșierul Plaino sau Plagino care a stăpânit aceste locuri aproape un veac sau Suvorov de la generalul care i-a spulberat pe mahomedani în marginea acestei localități. Dumbrăveni cum i s-a zis și i se zice, probabil că, vine de la vreo dumbravă a locului (pădure tânără), dar nu are mare legătură cu istoria furtunoasă a acestor locuri.

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.