Local

Astăzi despre: Foto | ”Formidabila clasă” care a învățat în trecut, la actualul Colegiu Național ”Unirea” Focșani

Florin Marian Dîrdală
7 ian 2024 7566 vizualizări

Unirea, cea mai veche unitate școlară de elită din Focșani, va împlini în curând 160 de ani de existență neîntreruptă. Adică instituția de învățământ, nu și sediul actual al acesteia, care a depășit cu puțin 120 de ani. Până la recepționarea localului din strada Cezar Bolliac, nr 13-15, la anul 1900, profesorii și elevii din trecut au folosit diferite case particulare între anii 1866-1881, apoi actualul sediu din Focșani al Arhivelor Naționale. Dar remarcabil cu adevărat este că unele personalități de altădată ale României, ce au învățat la Focșani, au trecut pe la instituția scolară care în prezent se intitulează Colegiul Național ”Unirea” după cum urmează: Anghel Saligny, constructorul de poduri, Duiliu Zamfirescu, autorul șirului de romane intitulat Comăneștenii cu Viața la țară și Tănase Scatiu, cele mai reușite, Simion Mehedinți, cel mai mare geograf al țării, Ion Basgan, cel mai mare savant   petrolist, Cornel Coman, actor talentat,   Constantin Bușe, istoric și coordonator de doctorate,  Florentin( Milea ) Delmar, compozitor, Ion Diaconu, profesor și etnograf, Gheorghe și Ștefan Longinescu, savanți și profesori în drept și chimie, Constantin Parhon, endocrinolog de renume internațional și presedinte al Republicii Populare Române, Emanoil Petruț, mare actor și vocea lui Mihai Viteazul în filmul cu același nume , Nicolae Al Rădulescu, profesor și geograf al regiunii  vrâncenești  etc etc

 

Toate aceste personalități și nu doar acestea, au trecut în vremea adolescenței lor pe la  ceea  ce s-a chemat Gimnaziul, apoi Liceul ”Unirea”  și cu siguranță, acest for suprem de învățământ din ținutul vrâncean s-a mândrit și se va mândri cu ele cât va dainui în această arie geografică. Dar persoane de valoare,  care au învățat aici, sunt mult mai multe și cu toate că nu au ajuns în enciclopediile națiunii noastre, nu înseamnă că nu au fost remarcabile la momentul maturității și gloriei lor.

Să găsim câteva exemple documentare. Pe vremea când toată România adoptase sistemul sovietic de notare a elevilor ( din anul școlar 1952-1953 până la anul 1957 ) cu note de la 1 la 5, în cea mai renumită unitate școlară a orașului nostru, o clasă de elevi de a X a (an de final în schema învățământului de la acea vreme când erau obligatorii doar 10 clase ) își desfășura orele de curs, netulburată de marea schimbare din învățământul național.În acel an scolar 1952-1953, tot învățământul românesc a întors spatele vechiului mod de notare a elevilor de la 1 la 10 și a considerat că cel de inspirație sovietică cu note de la 1 la 5  este mai potrivit pentru a evalua performanțele scolarilor de toate vârstele.Probabil că mulți dintre elevi s-au simțit dezorientați, dar s-au obișnuit repede cu noul model de apreciere didactică.Dovada limpede o reprezintă faptul că acei elevi de a- X- a la care ne vom referi, din anul școlar 1953-1954 s-au prezentat în 1974 cu o surpriză mare la întâlnirea de douăzeci de ani de la terminarea școlii (cele 10 clase obligatorii pentru ei în anul scolar 1953-1954 ):14 (paisprezece) dintre ei ajunseseră profesori,12 (doisprezece) ingineri, 4(patru) ofițeri în  Armată sau Miliție (nu era vina lor că ultima se chema așa), doi deveniseră medici, unul ajunsese inspector la Banca Națională, un contabil la Sinaia, un secretar la Mera, un lector, un proiectant, un director la Galati, un responsabil cu relații externe la Centrocoop București, un șef la Difuzarea filmelor, un cercetător la Institutul de Fizică Atomică de la București. Așadar este evident ce serioasă a fost această clasă, cu elevi născuți în perioada 1936-1937, cât de implicați au fost profesorii, chiar dacă sistemul de notare devenise total aberant, chiar dacă Liceul ”Unirea” Focșani se transformase în Scoală Medie de Băieți de 10 ani. Nimic nu a stat în calea ambițiilor elevilor din această unitate școlară, cu toate că unii au rămas corigenți, alții au fost retrași, puțini au primit nota maximă 5,  majoritatea notelor acordate fiind de 2 și 3. De exemplu Dumitru Ene, cel care a ajuns contabil, avea la algebră media 3 și tot așa si la geometrie.La fel fusese notat și viitorul inspector al Băncii Naționale, Stefan Hârnea. Un alt profesor de mai târziu de limba română, Dumitru Manolachi, nu a ieșit la materia lui de bază din 2 si 3. Alt profesor de limba română, Tănăsache Agafiței a rămas corigent la 4 materii.Un viitor profesor de istorie, Aurelian Axente, abia a obținut note acceptabile la materia istorie.Alt profesor de matematică, inspector general Constantin Vasile Dumitru s-a dovedit harnic la materia sa de baza, dar viitorul profesor de sport, Neculai Istrate, abia a trecut la educație fizică.Tot așa, lectorul și inginerul de la Institutul Politehnic București, Nicolae Pandrea nu a excelat nici el în Școala medie.Viitorul director de la Galați, Grigore Petrescu a terminat cu media generală 3 (echivalentul lui 7 de azi).Șeful de la Difuzarea filmelor, Ilie Smărăndescu a terminat cam la fel.Și cercetătorul de la Institutul de Fizică Atomică, Ioan Tutoș a obținut, tocmai la fizică, pe lângă note de 4 si 5 și note de 3.

Alăturat am anexat câteva foi matricole din care rezultă cele precizate mai sus și cel mai important element este notița făcută douazeci de ani mai târziu la rubrica Observații care face trimitere  la meseria pe care o avea  în anii ~`70  fostul elev de la ”Unirea” Focșani din anii ~`50.Fără  alte comentarii despre când și cum era sau este  mai bine în sistemul de învătământ românesc,  putem doar să tragem, eventual singuri, concluziile de rigoare!  

Citiți și:Personalități Colegiul National Unirea Focsani:http://cnu.lufo.ro › personaliti

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.