Local

Foto | Casa Missir din Focșani, B-dul Gării nr.1, actualul sediu consolidat și restaurat al Muzeului Vrancei

Florin Marian Dîrdală
27 sep 2023 4472 vizualizări

Citiți în continuare câteva informații interesante despre Casa Missir din Focșani, B-dul Gării nr.1, ( Casa Alaci cum figurează greșit în documente), actualul sediu consolidat și restaurat la Muzeului Vrancei.

Consolidarea și restaurarea sediului Muzeului Vrancea din B -dul Gării nr 1, la final 

Suntem foarte aproape de recepționarea lucrărilor de reabilitare a minunatei clădiri ce a servit  decenii la rând activității Muzeului de Istorie Vrancea, iar în vremuri mai apropiate a adăpostit expozițiile Secției de Istorie așa cum se menționează pe pagina electronică a  Consiliului Județean Vrancea :

Secţia de Istorie funcţionează într-o clădire de patrimoniu situat în Focşani, Bd. Gării nr.1.Din anul 2004, prezintă o expoziţie de bază reorganizată într-o formă tematică şi estetică, aptă să reflecte ştiinţific şi sugestiv întreaga evoluţie a societăţii umane din cele mai îndepărtate epoci până în prima jumătate a secolului al XX-lea, reorganizare necesară, raportată la  principiile expoziţionale şi cerinţele actuale ale muzeografiei.Segmentul expoziţional afectat epocilor istorice: preistorie, antichitate, ev mediu s-a axat pe rezultatele cercetărilor şi descoperirilor arheologice din aşezările şi necropolele de la Cândeşti, Coroteni, Mănăstioara, Pădureni, Câmpineanca, Mera, Bordeşti. S-au expus obiecte ilustrative pentru ocupaţii, meşteşuguri, dar şi piese de ceramică şi obiecte de cult care conferă expoziţiei valoare ştiinţifică şi documentară. Locul şi rolul Bisericii Ortodoxe în viaţa, permanenţa şi continuitatea poporului român ocupă un loc important în expoziţie prin prezentarea monumentelor de cult din Vrancea , a unor creaţii culturale şi spirituale de certă valoare artistică şi documentară (Mănăstirea Mera, Mănăstirea Bordeşti, activitatea mitropolitului Varlaam.”

Mai departe și în conformitate cu informația  extrasă de pe site- ul Primăriei municipiului Focșani, afișată în urmă cu trei ani,aflăm  următoarele: ”nr AC 335 din 25 08 2020 CONSILIUL JUDETEAN VRANCEA PRIN PRESEDINTE MARIAN OPRISAN -CONSOLIDARE SI RESTAURARE SECTIA DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE A MUZEULUI VRANCEI -CASA ALACI str Garii nr 1 termen de executie 36 de luni”

Dar s-au scurs cele 36 de luni, încă din luna august a anului curent și urmează să fie predată investiția Muzeului nostru județean. Dacă considerați interesantă, iată o prezentare succintă a activității acestei instituții conținând și câteva detalii extrase din documentele păstrate la Arhivele Naționale. 

Dar mai întâi să reluăm  câteva declarații oferite în urmă cu mai mulți ani de managerul de proiect după cum urmează:

Construcţia acestei case monument a fost realizată între anii 1894-1895 de către Ghiţă Missir, un negustor armean, şi a fost  vândută în anul 1920 lui Anton Alaci, de asemenea armean, de profesie farmacist, apoi avocat şi primar de Panciu. Anton Alaci s-a mutat în Focşani, ocupând funcţia de Prefect de Vrancea, şi a decedat în 1940, casă rămânând urmaşilor săi. În anul 1944 casa este rechiziţionată de armata sovietică, iar în 1946 devine sediul PCR(de fapt P.M.R) al Regiunii Putna.Din anul 1951(în realitate 1956), clădirea intră în proprietatea (folosința Muzeului Regional și în Administrația  Intreprinderii Locuințe si Localuri Focsani ) deschizându-se în acest spaţiu o expoziţie permanentă ce reuneşte evoluţia societăţii umane, din cele mai îndepărtate epoci până în prima jumătate a secolului XX”, declara in urma  cu trei ani  managerul de proiect, Luminiţa Oanele.

Realizată în stil ecletic, cu decoraţii baroce, clădirea prezintă o personalitate proprie care reflectă interesul pentru cerinţele apusene, la modă în acele vremuri. Casa a fost construită pe un singur nivel, cu parter mult înălţat pe beci, pe temelie din piatră şi pereţii din zidărie de cărămidă. Una din încăperi păstrează şi azi o sobă din cahle bogat ornate cu motive florale .Clădirea a fost naţionalizată în anul 1950( concret ea a fost naționalizată în perioada 1953-1954, pe baza  decretului  nr 224/1951, publicat in Buletinul Oficial nr 117/1951 privitor la urmărirea imobiliară pentru realizarea creanţelor Statului).Adică proprietarul nu-și plătise impozitele și fusese acționat în justiție pentru acest lucru, procesele de acest fel terminându-se inevitabil prin  confiscarea imobilelor .În 1951(corect 1956)  a intrat în patrimoniul Muzeului Judeţean Vrancea( zis pe atunci Muzeul din Focsani, deoarece nu exista județul Vrancea.Aceasta adăposteşte depozitele de arheologie şi istorie. După seismele din 1977 şi 1986, a suferit lucrări de reparaţii, nefiind deloc afectat aspectul original.”

Așadar această prezentare este parțial adevarată. Însă iată cum se compune povestea pe scurt din documente.În anul 1894 Ghiță Missir, armean și comerciant de manufacturi, născut la anul 1846 a întocmit către Primăria Focșani următoarea cerere:

Voind a construi un rând de case  la proprietatea mea ce posed în strada Gării după alăturatele  planuri am onoarea a vă ruga să binevoiți a-mi da cuvenita autorizație -18 martie 1894-

Răspunsul Primăriei comunei urbane Focșani suna așa : ”Autorizațiune- martie 1894 ( emisă în aceeași lună cu cererea ). Conform cererii făcută de dl Ghiță Missir prin petiția înregistrată la nr 2630, pe baza referatului d-lui inginer arhitect, noi Primarul orașului permitem d-lui suplicant a construi pe locul ce arată că posedă în strada Gărei un rând de case din zid masiv, conform planului legalizat de noi.Taxa comunală de construire în sumă de lei 91, bani 64 ,s-a achitat etc.”  

La recensământul din anul 1902 aici locuiau Ghiță Missir, soția sa Elena Missir, fiica Maria Missir și alte persoane auxiliare ca servitori,îngrijitori. Casa era descrisă ca o construcție de zid masiv, învelită cu tablă, 10 camere, un antreu, o bucătărie, o spălătorie, un beci, o privată, o magazie etc .După Primul Război Mondial a intrat în proprietatea lui Anton Alaci, iar după moartea acestuia, la rolurile fiscale ale imobilului este consemnat Ariton Alaci, așa cum a fost evidențiat în matricola din anii 1949-1951 anexată. Fix după ultima dată informațiile  documentare relative la respectiva proprietate devin  tot mai rare.

În 1951 Muzeul local care se intitula Muzeul de Etnografie și Istorie al Regiunii Putna a primit ca propunere să i se adauge și numele marelui arheolog Vasile Pârvan, deoarece acesta se născuse în cuprinsul acestei regiuni.Tot atunci instituția a obținut în folosință clădirea din str. Karl Marx ( Gării de azi ) nr 8 și abia la sfârșitul anului 1956 a căpătat clădirea din str Karl Marx nr 1, despre care încercăm azi , cu voia dvs ,o mică prezentare.

Ceea ce este și mai interesant este reprezentat de faptul că tabelul imobilelor naționalizate din Focșani menționează ca proprietar al imobilului din str Karl Marx nr 1, naționalizat ca urmare a decretului nr 224/1951, pe o anume MARIA BALACI.Lucru destul de curios deoarece noi am aflat din documente că în 1951 figura Ariton Alaci. Există mai multe posibile  explicații: ori numitul  Ariton Alaci a vândut pe ultima sută de metri casa d-nei Balaci (cel mai probabil), ori funcționarii statului au greșit numele proprietarului la data confiscarii(posibil și asta)  Sau poate Ariton Alaci și Maria Balaci se aflau într-o relație de rudenie, ceea ce este puțin probabil. Deoarece conform deciziei Inaltei Curți de Casație și Justitie nr 1857/2007 atașată, iată ce se poate înțelege, cel puțin de cei mai neștiutori  în materie  juridică. Imobilul din B-dul Garii nr 1 ( construcție și teren )a fost solicitat în baza legii 10/2001 de un urmaș al lui Alaci anume de  d-l Winter și sora sa și a fost retrocedat  acestora prin Dispozitia nr 166 din 12 decembrie 2001.Un alt urmaș care purta chiar numele Alaci a încercat o acțiune judecătorească în anii 2003-2004 pentru a anula dispoziția nr 166 din 12 decembrie 2001, dar a pierdut cauza. Deși imobilul din Focșani, B-dul Gării nr.1 a fost restituit vechilor proprietari, nu s-a auzit ca Muzeul Vrancei să fie evacuat din acest loc.Cu siguranță a avut loc o tranzacție între dl Winter, sora sa și reprezentanții Consiliului Județean Vrancea prin care s-a realizat un transfer de proprietate discret ce nu a afectat activitatea Secției de Istorie.Un lucru bun până la urmă, deoarece tot patrimoniul istoric muzeal a rămas neclintit, iar pentru clădire tranzacția derulată atunci s-a dovedit excelentă.Bunul a rămas în proprietatea publică a județului Vrancea și de curând a beneficiat de o sumă corespunzătoare pentru consolidare și restaurare.

Un singur aspect poate ar mai trebui modificat. Să nu mai fie denumit în lista monumentelor drept casa Alaci, ci casa Missir! Din ce cauză? Pentru că acest Missir a fost cel care împreună cu arhitectul său au gândit, până la ultimul detaliu, forma clădirii pe care, azi, o putem admira  cu toții.

ICCJ. Decizia nr. 1857/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | Decizii ...

ALACI  A. ANTON - Recurent (Recurent); CONSILIUL JUDETEAN VRANCEA - Intimat (Pârât); PRIMARIA MUNICIPIULUI FOCSANI - Intimat (Pârât); WINTER ...

legeaz.net/spete-civil-iccj-2007/decizia-1857-2007

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.