Local

De folos la recalcularea pensiilor: Munca, sporurile și plata în acord global în industria vrânceană

Florin Marian Dîrdală
5 feb 2024 9832 vizualizări

Auzim și citim aproape zilnic că dosarele de pensie vor fi recalculate, iar cei cu care au desfășurat muncă în acord global vor primi drepturi bănești suplimentare. De ce? Cum funcționează acest aspect? Din ce cauză nu au primit aceste sume și până acum? Cel mai bine, oficialii Casei de Pensii pot explica acest lucru. Dar până atunci să descoperim, cel puțin din evidențele Arhivelor Naționale, detalii interesante care au condus la introducerea și reglementarea acestui sistem de muncă și salarizare. 

 

 

 Așadar aflăm din Codul Muncii, aprobat prin Legea nr 3 publicată în Buletinul Oficial nr 50 din 8 iunie 1950  că „plata pentru munca depusă se va face, din acel moment, fie după durata ei, fie în acord sau cu bucata. În sistemul plății periodice, plata pentru muncă se va face după perioada de timp lucrată, anume cu luna, ziua sau ora. În sistemul periodic de salarizare cu luna, la plata salariului se va ține seama numai de timpul calendaristic lunar, indiferent de numărul zilelor lucrătoare din cuprinsul lunii. În sistemul periodic de salarizare cu ziua, la plata salariului se va ține seama de numărul zilelor lucrate în timpul unei luni. În sistemul periodic de salarizare cu ora se va ține seama de numărul orelor lucrate în timpul unei zile sau al unei luni. Cuantumul retribuției pentru unitatea de acord sau bucată se stabilește împărțind salariul din indicatorul tarifar fixat pe un timp determinat, pentru categoria profesională respectivă, la norma de muncă fixată pe același interval de timp. Pentru timpul necesar lucrărilor pregătitoare în vederea efectuării în acord, angajații vor fi plătiți cu o retribuție al cărei cuantum se va stabili pentru fiecare categorie profesională.”

Dar mai inainte de acest Cod al Muncii, Decretul nr 118/1949 privind reglementarea sistemelor de salarizare dupa cantitatea și calitatea muncii publicat în Buletinul Oficial nr 9 din 18 martie 1949, a consfințit la art. 1  că „salarizarea muncitorilor calificați, necalificați și a maiștrilor din întreprinderile industriale, de construcții și instalații, de transporturi, de comunicații și de transmisiuni, din întreprinderile comerciale și de credit, din serviciile de utilitate publică, sanitare și sociale, atât de stat cât și particulare, precum și din instituțiile de stat se va face în conformitate cu regimul stabilit prin prezentul decret. ”Se specifică apoi la art. 5 că „în întreprinderile și instituțiile de stat enumerate la art.1  se va introduce sistemul de muncă în acord, pe bază de norme de timp de lucru, sau pe bază de norme de producție, peste tot unde este posibil.” Și tot atunci la 1949, prin articolul 11 s-a întărit, o dată pentru totdeauna, că „.au dreptul la sporuri de salariu salariații care lucrează în condiții de muncă neobișnuite.”   

Acest sistem de munca în acord s-a introdus imediat, în aceeași perioadă, la activitățile privind montarea conductelor pentru transportul gazelor sau în acord progresiv la exploatările de fier și la operațiile de descărcare manipulare și încărcare în porturi, dar aceste domenii de activitate nu au vizat, în prima fază, zona industrială a actualului teritoriu al județului Vrancea. Modul de plată a salariilor muncitorilor și funcționarilor s-a mai reglementat prin HCM nr 1284/1949. Cei care lucrau în construcții au beneficiat de prevederile HCM  nr 332/1950, angajaților din rețeaua comercială a sectorului socialist li s-a aplicat D M nr 1167/1951. S-au publicat normele de muncă și salarizare ale cadrelor didactice conform HCM nr 387/1956, angajarea muncitorilor agricoli sezonieri în gospodăriile agricole de stat (I A S -uri) s-a organizat pe baza HCM nr 728/1956.HCM nr 899 /1956 s-a extins în toate unitățile comerciale, s-a acordat spor de pericol pentru personalul unităților de construcții montaj prin HCM nr 419/1957. S-a dispus creșterea salariilor muncitorilor, cadrelor didactice, medico-sanitare și personalului administrativ, prin HCC al PMR si CM al RPR nr 473.

Acordul global s -a mai aplicat si pe baza HCM nr. 568 din 28 mai 1973 publicat în B Of nr 74 în unitățile agricole de stat. Referitor la sporuri și aceste stimulente au făcut obiectul a numeroase acte normative după cum urmează: prin HCM nr 1772 /1956 s-a aprobat salarizarea muncitorilor care lucrează în sectorul vegetal, zootehnic și mecanic din unitățile agriole de stat, la HCM nr 1279 /1956 s-a luat în calcul îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor de la întreținerea și exploatarea uzinelor, rețelor și stațiilor electrice. Prin HCM nr 37/1954 s -a reglementat sistemul de salarizare a muncitorilor, maiștrilor din ramurile textile. HCM nr 4391/1953 privea îmbunătățirea sistemului de salarizare a muncitorilor din unitățile Ministerului Industriei Ușoare.HCM nr 1894 /1952 stabilea introducerea normelor de muncă și a salarizării, pe funcțiuni, pentru personalul didactic din învățământul superio.La HCM nr. 796/1950 s-au luat în discuție tarifele de salarizare în agricultură. HCM nr 429  /1950  a stabilit drepturile și îndatoririle  maiștrilor și tehnicienilor. HCM nr 328/1950 a instituit un spor la salariul tarifar.Prin DCM nr 324 /1949 s-a reglementat munca în acord a muncitorilor din industria construcțiilor.DCM nr 47 /1949 a urmărit reglementarea salariilor și funcțiilor personalului administrativ și tehnic de conducere al întreprinderilor de stat și cooperativelor de orice fel.

Normele  și reglementările privind salarizarea și sporurile s-au înmulțit în timpurile mai apropiate de anul 1989. Dar despre aceste acte oficiale cunosc, cu siguranță, mai multe detalii, chiar reprezentanții sistemului de pensii, dacă tot vor să le aplice din acest moment în folosul celor deja pensionați, sau al celor care urmează să intre, în curând, în această categorie.

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.