Local

De ce nu se dezvoltă turismul în Vrancea?

Ionel Sclavone
20 apr 2022 2367 vizualizări

Politicienii au luat în discuție, într-o întâlnire desfășurată săptămâna trecută (joi, 14 aprilie), în sala de ședințe a Consiliului Județean, situația turismului vrâncean. Din nou.

Au participat prefectul Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Cătălin Toma, ministrul Turismului Daniel Cadariu, parlamentari, consilieri județeni și locali, câțiva patroni de restaurante, pensiuni și hoteluri, fete frumos îmbrăcate, ca să dea bine în poză, șefi de asociații patronale din turism și câțiva primari.

Dezbaterea în sine a fost doar o întrunire politică, departe de ceea ce-ar fi putut și-ar fi fost normal să fie, reducându-se în final doar la o simplă acțiune de imagine a ministrului venit în Vrancea. Discuții sterile, promisiuni politice lipsite de vreun angajament, slogane electorale aruncate în participanți și eternele referiri la „greaua moștenire”. Nimic clar, nimic concret, doar o acțiune politică pe care și-au bifat-o în agendă aliații PSD – PNL din Vrancea.

Iată care au fost principalele declarații, ale prefectului Halici, ale președintelui Consiliului Județean, Toma și ale ministrului turismului Cadariu venit la Focșani: 

„Județul Vrancea are un potențial turistic imens, care din păcate este foarte puțin dezvoltat. Vreau să asigur că în continuare vom fi un partener de dialog și vom căuta soluții pentru reprezentanții mediului economic. Din păcate, PNRR nu a fost negociat de fostul ministru al Fondurilor Europene în interesul românilor și implicit nici al turismului. A fost alocată o valoare infimă turismului românesc, mai exact 24 milioane de euro din 29,6 miliarde euro. Nici nu se poate spune că a fost o negociere. Dar sunt convins că prin resursele financiare naționale se va acorda sprijinul necesar antreprenorilor și autorităților locale”, a spus prefectul Nicușor Halici.

„Vrem să avem o discuție sinceră cu privire la această zonă frumoasă, turistică a Vrancei, ținând cont de perspectiva națională și de fondurile europene disponibile pentru acest sector. Noi, ca administrație județeană, suntem deschiși la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea turistică a județului Vrancea și este foarte important să colaborăm”, a declarat președintele Consiliului Județean Cătălin Toma.

„În domeniul turistic, avem un program pentru susținerea turismului balnear, dar facem pași importanți și în ceea ce privește reglementarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD), care presupun o viziune unitară în ceea ce privește promovarea unei zone turistice”, a menționat ministrul Constantin-Daniel Cadariu.

Despre potențialul turistic imens al județului Vrancea se vorbește de 24 de ani

Trebuie spus că despre „potențialul turistic imens al județului Vrancea”, amintit de prefectul Nicușor Halici, am auzit vorbindu-se cam de prin 1997 – 1998, adică de 24 de ani. Cam de atunci datează „intenția” autorităților județene de a dezvolta acest domeniu care ar putea atrage investiții majore în județ, ar crea locuri de muncă, ar duce la creșterea veniturilor atrase la bugetul județean și la cele locale și într-un final, ar contribui la dezvoltarea economiei vrâncene și a creșterii nivelului de trai al cetățenilor săi.

Doar că, deși mai este un pic și se împlinește un sfert de veac de la prima „atestare documentară” a discuțiilor despre intențiil de dezvoltare a turismului vrâncean, cu mici excepții, lucrurile nu s-au mișcat deloc. Micile excepții sunt câțiva oameni de afaceri care au investit în capacități turistice - le putem număra pe degete – mult prea puțin pentru a schimba ceva.

Vorbind despre potențialul turistic imens al județului, Nicușor Halici „uită” că Vrancea a fost condusă vreme de 20 de ani de partidul din care face parte. Iar tot ce au făcut oamenii acestui partid a fost să arunce milioane și milioane de euro, în fiecare an, pe paranghelii care nu au ajutat în nici un fel turismul.

De ce n-a fost Asociatia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Vrancea la întâlnirea cu ministrul Cadariu de la Focșani de joi?

În 2010, la nivelul județului, a fost înființată Asociatia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Vrancea. O asociație care, v-ați prins, avea drept scop promovarea și dezvoltarea turismului din Vrancea. Asociația (încă mai există pe hârtie) este condusă de președintele Consiliului Județean și are ca membri reprezentanți ai primăriilor, ai organizațiilor patronale din turism, ai oamenilor de afaceri și pe oricine este interesat de acest domeniu.

Proiectul a fost un eșec al administrației Oprișan pe care nimeni nu a încercat să-l pună pe picioare. Și asta deoarece președintele filialei unei organizații patronale de turism, ales în conducerea Asociației de Promovare a turismului, nu a reușit să-și transfere angajatele firmei pe care o patrona, pe organizație. Personajul dorea să nu le mai plătească din banii lui, pentru munca depusă în cadrul companiei sale, ci din banii acestei Asociații. Cum mișcarea nu i-a ieșit, a renunțat să se mai implice, așa cum face orice om cu „bune intenții”.

Dezinteresul și lipsa de competență a celor din conducerea județului au contribuit la îngroparea proiectului pe care, de altfel, nici măcar nu și-l doreau.

Pentru curioși, asociația există, încă, în subordinea Consiliului Județean, doar că pe nimeni nu interesează să o pună la lucru, chiar dacă conducerea instituției este alta. Asociatia pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Vrancea are sediul într-un fund de oraș, pe o stradă de la periferie, de care nu a auzit nimeni, și chiar un număr de telefon. Dar atât!

Discuțiile lungi și dese, „cheia marilor succese”

Trecând mai departe, la președintele Consiliului Județean, Cătălin Toma, care își dorește „o discuție sinceră cu privire la această zonă frumoasă, turistică a Vrancei”, trebuie spus că astfel de discuții au loc periodic. La fel de „sincere” și la fel de lipsite de conținut precum aceea care a avut loc joi, 14 aprilie 2022, în sala de ședințe a Consiliului Județean Vrancea, cu ministrul turismului. Astfel de discuții, invariabil, nu se finalizează în nici un fel.Nu se ia nici o hotărâre și logic cu ele nu se ajunge nicăieri.

Cauza?Lipsa de competență, comoditatea și a nepăsarea oamenilor cu putere de decizie care organizează astfel de dezbateri. Peste toate se adaugă însă și interese ascunse, ale unor indivizi puși pe făcut bani.Cărora eventualii turiști veniți în Vrancea, în număr mult mai mare, dacă turismul s-ar dezvolta la adevăratul potențial al județului nostru,  le-ar încurca socotelile.

Dacă am ajuns aici vă voi expune punctul de vedere, pe care l-am aflat cu mulți ani în urmă, de la un expert în turism care, întâmplător, cunoștea foarte bine zona Vrancei.

Câtă vreme în munții Vrancei va fi lemn de exploatat și de furat, câtă vreme pădurile vor fi pline de animale care atrag braconierii, nu veți avea turism! Abia după ce munții vor fi rași, iar animalele din păduri vor fi exterminate sau vor fugi în alte zone, veți putea vorbi de turism. Doar că, din păcate, nu veți mai avea nici o atracție care să aducă vizitatori”, spunea expertul, la un pahar de vin, undeva prin anii 2008 - 2009.

Și trebuie, se pare, la cum arată realitățile, în anul 2022, privind dezvoltarea turismului, în județul Vrancea, să-i cam dăm dreptate!Cei care scot lemnul din munte au interes ca turiștii să nu ajungă în zonă și ”să-și bage nasul” în afacerile lor, multe ilegale. La mijloc sunt milioane de euro de pe urma cărora profită multe persoane. Și nu vorbesc doar de cei care fură lemnul din pădure.

Este vorba și despre lucrători silvici, agenți de poliție care închid ochii la unele furturi și ilegalități, funcționari din primarii care știu tot ce mișcă, dar nu suflă nici un cuvânt pentru că-și ”iau partea”.Dar și poate, de președinți de partide, parlamentari, directori de instituții, secretari de stat și chiar miniștri. Ei își datorează o parte din bunăstarea personală banilor pe care îi încasează de la cei care exploatează ilegal lemnul din pădurile Vrancei, și nu numai.

Or, nici unul, de la ultimul astfel de lucrător silvic până la ministru, nu-și dorește să fie fotografiate sau filmate camioanele încărcate cu bușteni, iar pozele să ajugă pe rețelele de socializare. Pentru că ar însemna sfârșitul afacerilor cu lemn furat și, implicit, tăierea fluxului de bani negri care le alimentează buzunarele personale și campaniile electorale.  

Același lucru este valabil și pentru braconieri, de regulă oameni cu funcții publice înalte sau afaceriști cu bani grei, care vor să omoare o capră neagră sau un urs atunci când „când vrea mușchii lor”, nu doar în sezon. Nici lor nu le-ar conveni ca, noaptea, turiștii cazați în pensiunile de la marginea pădurii să le audă focurile de armă. Sau să le fie văzuți, identificați și fotografiați, în timp ce stau la pândă, să omoare vreo capră sau vreun urs, de amatorii de excursii prin pădure.  

Drept care, vrâncenii vor mai avea de așteptat mult și bine, până când turismul va deveni o activitate profitabilă în județul nostru.Și va contribui și la creșterea nivelului de trai al tuturor, nu doar al politicienilor de felul celor amintiți, al hoților de lemne și aL braconierilor.

Până atunci vom mai asista la numeroase dezbateri lipsite de conținut, în care mulți alți președinți ai Consiliului Județean vor spune că este nevoie de „o discuție sinceră” pe subiect și mulți alți prefecți vor lăuda „potențialul turistic imens, dar prea puțin dezvoltat”. 

Citiți și:Vizita ministrului antreprenoriatului și turismului la Focșani percepută diferit de politicienii de la putere față de cei din opoziție


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.