Local

Curățenia publică în Focșanii anilor 1881

Ionel Sclavone
24 ian 2019 1420 vizualizări

După Unirea de la 1859, după reformele administrativă inițiate de domnitorul de Al. I. Cuza și continuate de regele Carol I, Focșanii, Moldoveni și Munteni, reuniți într-un singur oraș, au apucat pe calea modernizării. Și ca orice localitate în curs de modernizare, noul Focșani se confrunta cu o seamă de probleme. Între acestea, curățenia orașului era, așa cum arată presa vremii, una din cestiunile de interes public în ceea ce privește starea bună și de înflorire a comunei noastre, cu atât mai mult pentru hygiena și salubritatea publică“. În cele ce urmează vă vom prezenta cum înțeleageau autoritățile locale, de la finalul secolului XIX să se ocupe de această problemă.

Cu trei ani înainte de Unirea de la 1859, baronul ceh Emanuel Salomon Friedberg-Mirohorsky, căpitan în armata austriacă descria Focșanii ca un târg sărăcăcios de graniță, întins, cu contur neregulat, străduțe înguste și întortocheate, prăfuite și noroioase, insalubru și neîngrijit:

„Prin oraș trecea un pârâu, sau, mai degrabă un canal urât și foarte murdar, Milcov, Mielcov sau Nielcov în două părți inegale – iar pe atunci forma și granița dintre cele două state române, Valahia și Moldova – partea valahă mai mică, mai pipernicită, mai întortocheată, mai murdară și mai săracă, iar pe atunci ca urmare a războiului încheiat nu de mult, arsă și săracă, într-un cuvânt pustiită și partea moldovenească, mai primitoare, mai înstărită, cu case mai arătoase, numite boierești, nobiliare“. 

Câțiva ani mai târziu, în epoca la care facem referire, orașul nu suferise prea multe schimbări în bine comparativ cu descrierea baronului Mirohorsky. De aceea am și folosit-o, pentru ca cititorul să-și poată forma o imagine mai clară. Că așa stăteau lucrurile, o confirmă prefectul județului Putna, de la acea dată, Grigore Handoca, ofițer de carieră:

„Cu ocasiunia inspecțiunilor ce am făcut și astădi în orașu, m-am asigurat că ecsistă o necurățenie perfectă; astfel că pe timpul căldurilor de vară ce avem, pote da loc la diferite maladii epidemice, dacă nu vom lua măsuri“, prefectul Handoca într-un material transmis spre publicare ziarului Adeverul din iulie 1881.

El își exprima nemulțumirea cu privire la modul în care funcționa serviciul de salubritate locală, și și cere primarului Focșanilor, Nicolae Bene, să ia măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea situației:

„Dorința noastră fiind aceea de a asigura orășenilor curățenia, de la care depinde și starea sănătăței populațiunei, cred că veți fi și D-v de acord să luăm tote măsurile posibile pentru acestă cu atât mai mult că D-V ve incumbă această datorie dupe legea Comunală art. și de aceea ve rog D-le Primar se bine voiți a lua tote măsurile posibile pentru a se stimula curățirea stradelor și a curților orășenilor de gunoie precum și de a se evita multele baltacuri (bălți) ce se fac în oraș care infectă aerul“.

Un serviciu cu șase căruțe și o echipă de măturători

Replica nu se lasă foarte mult așteptată și, după câteva zile, Primarul Nicolae Bene, a explicat, tot prin intermediul ziarului, pentru cetățenii orașului și cititorii gazetei, care era situația. Astfel, după mai bine de 100 de ani, din corespondența autorităților, putem să ne face o idee despre ce înseamna salubritatea publică în Focșanii anului 1881.  

Curățenia orașului era asigurată de o echipă de măturători și de șase căruțe ce cărau gunoiul de pe străzi la groapa de la marginea orașului. Serviciul de salubrizare, dacă-i putem spune așa, era coordonat de un angajat al primăriei cu rang de inspector comunal.

Atelajele nu erau folosite doar pentru căratul gunoaielor. Periodic, o dată sau de două ori pe lună, erau împrumutate de agenții fiscali pentru a transporta bunurile sechestrate de la cei care nu-și plăteau taxele și impozitele.

Cele șase căruțe, însă, erau insuficiente pentru a acoperi întreaga suprafață a Focșanilor, motiv pentru care multe străzi rămâneau necurățate cu zilele, poate chiar cu săptămânile. Plus că, nici angajații nu se prea omorau cu treaba, fiind necesară supravegherea lor de către agenți ai poliției locale – comunale, așa cum reiese din corespondență:

„Comuna recunoșce că ele nu sunt în de ajuns față de întinderea orașului, sau luat însă disposiți a se mai înființa încă câteva; a se supune însă dânsele la disposițiunea agentilor adnministrativi, noi credem a nu fi tocmai practic pentru că și comuna are poliția ei comunală sub prevegherea căruia sunt puși atât căruțașii cum și măturătorii“.

 

Curățenie publică sub amenințarea amenzilor

O altă problemă cu care se confruntau autoritățile era dezinteresul locuitorilor față de ceea ce însemna curățenia orașului și beneficiile ei pentru comunitate. Oamenii refuzau să-și îngrijească spațiile din fața porților, curțile sau, în cazul comercianților, din dreptul prăvăliilor. Deși la nivelul orașului fuseseră aprobate reglementări privind obligația localnicilor cu privire la salubritate, acestea nu erau respectate ceea ce îngreuna activitatea de curățenie. Drept care Primăria solicita ajutorul poliției care, prin agenții săi, ar fi trebuit să ia măsuri în vederea respectării normativelor privind salubritatea:

„Pentru motivele expuse, am onore a ve ruga se bine voiți a da cuvenitele ordine Poliției administrative ca prin agenții de care dispune se ecsecute regulamentele comunale în această privință obligând pe fiecare proprietar de prăvălie sau casă a mătura fațada stradelor dupe din-aintea proprietăților precum și interiorul curților“.

Tot la poliție se face apel pentru a-i sancționa pe focșănenii care împrăștiau gunoaiele pe stradă și nu o strângeau mormane pentru a fi încărcată mai ușor în căruțe. Agențlor de poliție li se cere să  întocmească procese verbale de contravenție împotriva celor care procedează astfel și să le înainteze „judelui de ocol“:

 „(...) dacă dânsa (Poliția – n. Red.)  prin agenții sei va dispune esecutarea proprietarilor la curățirea stradelor și facerea de gunoae mormane, dânsele se vor rădica imediat (...)“.

Cu toate neajunsurile, Primarul Bene își lua angajamentul să remedieze situația pentru a da satisfacție prefectului județului și spre binele comunității:

„Că prin urmare Comuna cu tote slabele sale mijloce se va sili a face ca neceistățile Orașului în tote privințele conform dorinței D-v care e și a nostră și a întregului Consiliu să fie în totul satisfăcute“.

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.