Local

Cum și când a apărut primul market la Focșani?

Florin Marian Dîrdală
9 iul 2021 6491 vizualizări

Să te plimbi cu coșuletul ori mai ales cu căruciorul printre rafturile pline cu produse, așa cum de vreo două decenii face toată lumea din Focsani și județul Vrancea, și să-ți alegi lucrurile sau bunurile de care ai nevoie nu este o invenție nouă, cel puțin nu și în orașul nostru.

Localitatea noastră, se știe, a fost un loc ce a apărut ca urmare a tranzacțiilor comerciale. Era vestit târgul de la Focșani, care, în urmă cu sute de ani atrăgea mii, poate zeci de mii de mocani si cojani, precum și oameni din alte ținuturi ce își vindeau lucrurile de care nu mai aveau nevoie în gospodărie și cumpărau altele de care aveau mare trebuință. De la aceste întâlniri sezoniere, ușor-ușor s-a ajuns ca o parte dintre comercianții de sezon să nu mai părăsescă acest loc și să se stabilească aici, împrejmuind un teren și ridicându-și atât locuințe, pentru a fi la adăpost de vitregiile naturii, dar si dughene în care puteau exercita negustoria care li se părea mai profitabilă. A rezultat prima formă a drumului comercial, adică strada Mare, devenită după 1859 strada Mare a Unirii, aceasta fiind, de fapt, o parte componentă dintr-un vechi drum militar medieval zis al lui Rotopan, după cum amintește profesorul și monografistul D. F. Caian.

Vechile sate din perimetrul actualului oraș Focșani sau apropiere, dar și din ținutul Putnei sau al Râmnicului au înteles importanța acestei noi îndeletniciri ce se înfiripa lângă ele și au abordat noua clasă de negustori ce se năștea în acele timpuri fie angajându-se la afacerea acestora, fie începând a produce altceva in preajma acestui loc comercial. Astfel au apărut meseriile de tăbăcar, cojocar, căciular, blănar, pielar, cizmar și multe altele, rezultând în târgul Focșanilor un adevărat cartier specializat în exercitarea acestor meserii care, de la o ocupație individuală în veacurile trecute, a ajuns în secolele XIX și XX la o meserie colectivă, practicată în manufacturi sau stabilimente specializate (tăbăcăria Tăchiță Nistor, țesătoria Strulovici, fabrica de teracotă Steriade). La acest fenomen comercial, un rol major l-au jucat comunitățile de armeni și de evrei care au intrat pe teritoriul de azi al României, mai ales după 1830. Familii înstărite și pricepute la afaceri, unele cu gust estetic și umblate prin lume au întemeiat, in scurt timp, la Focșani două cartiere arătoase, față de restul orașului, mai ales cel armenesc de  pe B dul Gării întrecea orice așteptare prin frumoasele case care ne uimesc și azi (câte au mai rezistat până în aceste zile ).Cine este curios le mai poate admira o dată sau de ori de câte ori dorește, la plimbare pe B dul Gării sau pe străzile N. Bălcescu, Cernei, Mureș,  N.Titulescu sau Ștefan cel Mare. 

În ceea ce privește cartierul evreiesc acesta a avut mai puțin noroc, atât frumoasele școli ale comunității din strada Stefan cel Mare cât și locuințele proprietate particulară din cartierul lor situat, în special, în zona de la nord și sud de  Prefectura Veche, mai nou cunoscută ca filiala Universității Al I Cuza din Iași, fiind demolate în anii de sistematizare urbană sălbatică.

În legătura cu magazinele de afaceri pe care le aveau armenii și evreii, dar și românii, pe strada Mare a Unirii din Focșani, aici lucrurile au fost mai clare.Motivați de faptul că respectiva stradă era îngustă, șerpuită, sufocată de clădiri, destul de murdară și veșnic aglomerată, clasa luminoasă comunistă, îndemnată de fiul cel mai luminat al Patriei, secretarul general al PCR  ( așa cum apărea în manualele școlare de până în 1989 )  a decis să demoleze totul. Nu a mai păstrat nici măcar un colț din vechile clădiri, nici măcar un perete, nici o bordură, nici barem o cărămidă sau vreun model arhitectonic vechi, totul a căzut repede sub cupele și lamele buldozerelor, iar orașul-simbol al Unirii Principatelor s -a ales cu B dul Unirii, drept și larg, flancat de blocuri impunătoare, ce au deținut afișate pe acoperișul lor, până în decembrie 1989, marcaje de pânză cuprinzând sloganuri comuniste dintre cele mai mincinoase ( Trăiasca PC,R Trăiască cel mai iubit fiu al Țării, Patriei si Poporului , etc ).

Dar să revenim. Comerțul la Focșani, până la măsurile abuzive luate de regimul comunist( naționalizarea întreprinderilor, confiscarea stabilimentelor comerciale și demararea primelor demolări în Focșani după 1960 ) s-a făcut în special la tejghea cu vânzătorul ce înmâna cumpărătorului cele dorite sau sugerate. Dar spre sfârșitul epocii lui Dej, mai exact în anul 1965, în Focșani a apărut ceva nou de care nu mai știa nimeni din oraș  sau aproape nimeni. Numele acestui nou stabiliment era Complex Comercial și a fost gândit să fie edificat pe cel mai frumos și important bulevard al orașului, intitulat atunci Bdul Karl Marx,  fost Lascăr Catargiu, dar mai bine-cunoscut de toată lumea ca B dul Gării. Aceasta a fost prima arteră din oraș modernizată pe o lungime considerabilă, adică pavată cu bolovani de râu, șlefuiți, așezați cu migală și bătuți cu ciocanul de lemn, într-un strat de nisip, a fost flancată cu arbori plantați, de o parte și de alta, a fost lărgită mai mult decât orice stradă din oraș, lucru ce s-a putut realiza deoarece a fost un drum aproape făcut de la zero. Până la construirea fostei Gări de la Focșani, la 1881, pe direcția viitorului Bulevard al Gării nu aveai unde să ajungi. Nu exista gară, așadar nu aveai încotro să te îndrepți, poate doar spre moșiile și terenurile din vestul orașului, dar nici aici doritori nu erau mulți pentru că la munca câmpului mergi de nevoie nu de plăcere. De plăcere poate venea, cu trăsura, doar marele proprietar.

Din acest motiv, înainte de B-dul Gării, aici, a existat o potecă îngustă, mărginită de proprietățile armenești, care, atunci când a apărut vechea Gară la 1881(140 de ani de atunci) au înțeles că trebuie să cedeze din pământurile lor pentru ca Primăria comunei urbane Focșani să traseze o cale de acces modernă către noul obiectiv. Au primit unele despăgubiri, dar în general nu au facut opoziție inutil, așa că, în scurt timp.după construirea Gării orașului, Focșaniul s-a ales cu un bulevard splendid care poate fi admirat în multe fotografii și cărți poștale de epocă și nici chiar în zilele noastre nu este de lepădat chiar dacă au mai apărut și câteva blocuri în respectivul peisaj urban.

Revenind la primul complex comercial din Focșani, pentru că mai târziu au mai apărut și altele, începând din 1964, în respectivul perimetru, autoritătile locale au identificat un spațiu suficient pe care se afla doar o mică căsuță. Numele proprietarului nu contează, deși se poate afla destul de ușor din vechile recensăminte ale orașului. Important e faptul că în curtea și grădina acestui proprietar, fiind afectați și alți doi particulari din spate, s-a edificat primul market din orașul nostru, după cum îi suna și numele, Complex comercial, la care focsănenii au adăugat mai târziu și termenul, de la Gară, pentru a-l deosebi de altele din oraș.Fotografii de la astfel de complexe comerciale, made în comunism, sunt cu sutele pe internet și de acolo oricine poate vedea, admira sau dezaproba, mărfurile acelor timpuri și modul lor de depozitare, parcă, uneori, într-un spațiu nepotrivit, fără loc suficient sau fără rafturi de ajuns, totul fiind sufocat de produse la conservă, așezate în piramidă, de parcă românii ar fi putut consuma alimente, astfel ambalate, la nesfârșit.

Oricum, era un altfel de comerț și se pare că focșănenii au îndrăgit acest mod de a-și face cumpărăturile, dovadă că și în acești ani, de când orașul s-a umplut cu noi și moderne magazine de acest gen, ele au și fost luate cu asalt de toata lumea. Așa și în urmă cu 6 decenii, Complexul comercial de la Gară a fost atât de frecventat, încât autoritățile timpului au decis repede că trebuie sa mai deschidă și altele. În această gamă au intrat cumva alimentarele sau autoservirile din punctele semnificative ale orașului denumite BIG, (Central, Sud ,Autogara etc ), dar și magazine impresionante ca Putna și Milcov. Magazinul Putna (în prezent sediul Judecătoriei Focsani ) a fost edificat între anii 1971-1972 și a fost motivul principal pentru care s-a sistematizat această porțiune a străzii Republicii, fiind demolată atunci, din rațiuni urbane, vestita farmacie a orașului, fostă a familiei Oravetz, ce fusese confiscată de stat,  încă din 1949, dar s-a păstrat profilul ei și a fost amenajată ca farmacie de stat.Despre aceasta, sâmbăta ,3 iulie 2021, s- a lansat, un excelent  album fotografic și a fost salvat, cel puțin vizual, un frumos colț din Focșaniul vechi . Magazinul Milcov, de care știe toata lumea, s-a chemat la început magazinul Universal și a fost construit în jurul anului 1981, iar în aceste zile conducatorii  localității se pregătesc, iată, după 4 decenii de la inaugurare, să finalizeze modernizarea piațetei de lângă magazin.

Cu siguranță mai sunt și altele de spus și de aflat despre comerțul din epoca comunistă, dar probabil că cetățenii în etate cunosc  mai multe amănunte decât subsemnatul și mai ales îsi pot aduce aminte tocmai de lipsurile care le-au amărât existența în ultima perioadă a regimului comunist, chiar dacă în prezent afirmă că, pe atunci, aveau  de toate în frigider. De ce spun așa?  Poate pentru că acum își drămuiesc banii, iar cumpărăturile sunt mult mai cumpătate!

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.