Local

Vrincenii au facut turul pamintului de zece ori in Irak

Silvia Vrînceanu Nichita
27 iul 2006 2158 vizualizări
Dupa sase luni de dogoare irakiana, militarii vrinceni predau friiele misiunii colegilor de la Batalionul 811 Infanterie Dej. Razboiul israeliano-palestinian se resimte din ce in ce mai acut si in provincia Dhi Qar din sudul Irakului, unde actioneaza militarii nostri. Ieri, in An Nassirya au fost peste 60 de grade Celsius la umbra

Sub un soare dogoritor, care a ridicat mercurul din termometre pina la 55 de grade Celsius, la umbra, ieri dimineata, in tabara romaneasca din Camp Mittica a avut loc ceremonialul transferului de autoritate intre Batalionul 280 Infanterie Focsani si Batalionul 811 Infanterie Dej «Dragonii transilvani» care va continua un mandat greu, de inca sase luni, in provincia irakiana Dhi Qar, situata la 200 km sud de Bagdad. «D-le general, am predat comanda misiunii Antica Babilonia», i-a spus solemn lt. col. Stefan

Balan, comandantul militarilor vrinceni, generalului de brigada Ion Chiranescu, reprezentantul comandamentului Operational 2 Intrunit "Maresal Al. Averescu" Buzau. Emotiile generate de preluarea responsabilitatilor in teatru se puteau citi pe chipurile tuturor militarilor aliniati in centrul campusului romanesc. La operatiunea de predare-primire a participat si ambasadorul Romaniei in Irak, Mihai Stuparu, ca si oficialii Diviziei Multinationale Sud Est, ai armatei italiane, in subodinea careia activeaza militarii romini, dar si reprezentantii fortelor de securitate irakiene. Transferul de putere a fost efectuat dimineata devreme pentru ca aerul sa fie respirabil. Ieri la prinz, in tabara situata in mijlocul desertului, mercurul din termometre a urcat pina la 60 de grade Celsius. Adierea usoara a vintului era resimtita la

intensitatea caldurii emanata de un furnal incins. De altfel, la orele prinzului, in Irak, doar temerarii si teroristii se mai arata soarelui.


Ultima misiune: plecare acasa


Militarii romani au venit in Irak cu pretul vietii. Dupa bariera de la intrarea in Camp Mittica, moartea poate fi oriunde si veni de la oricine, inclusiv de la copii folositi adesea pe post de insurgenti de catre extremisti. Atita timp cit esti in baza, iti permiti sa stai cu vesta antiglont si cu casca pe aproape, insa militarii ies adesea in intimpinarea pericolului, iar atunci viata le este amenintata in fiece moment. Pentru cei 405 militari vrinceni, numaratoarea inversa a inceput pe 26 ianuarie, pentru infanteristii din Dej «AMR-ul » a fost lansat ieri. In citeva zile, ultimii din cei 404 militari vrinceni vor parasi baza Coalitiei Multinationale. Practic, ultima misiune este chiar plecarea acasa, cind isi vor lua zborul, esalonat, de pe

aeroportul din Tallil, aflat in grija americanilor. Chiar si plecarea este periculoasa pentru ca, la decolare, avioanele sint cel mai expuse unui atac al insurgentilor. Atentia si teama au fost sporite o data cu declansarea conflictului din Liban, dat fiind ca multi siiti din sudul Irakului sustin pe fata gruparea Hezbolah, impotriva careia lupta israelienii. «Hai acasa, Costele, am scapat!», i-a spus un soldat camaradului sau, pe care il ia prietenos de umeri. In urma lor se citeste crisparea pe obrajii celor care ramin. La apelul de intoarcere, vrincenii vor fi cu unul in minus. Caporalul Lili Dobre, pistolar infanterist, s-a sinucis cu arma din dotare la jumatatea misiunii, fara sa dea nicio explicatie. A fost un gest unilateral care nu a avut legatura cu misiunea, ne spune lt. col. Stefan Balan. Daca ar fi fost in viata, la Focsani, pe caporalul Lili Dobre l-ar fi asteptat logodnica sa, Maricela, impreuna cu fetita lor de doar citeva zile, botezata Iustina, nume pe care l-a ales chiar el inainte sa plece in misiune.


Ocolul pamintului


Potrivit lt. col. Stefan Balan, comandantul Batalionului 280 Infanterie Focsani, in sase luni de mandat sub comanda brigazilor iteliene, militarii nostri au executat peste 1500 de misiuni si au parcurs 400.000 de kilometri cu tehnica din dotare, ceea ce inseamna ca au facut ocolul pamintului de zece ori. In afara

misiunilor de patrulare in zona de responsabilitate, de paza si protectie sau de instruire a fortelor locale de securitate, cel mai mult le-au placut misiunile CIMIC (civil military cooperation). Prin acestea au simtit ca intradevar fac ceva pentru poporul irakian. In cadrul acestor actiuni, vrincenii au construit, cu fonduri ale coalitiei multinationale, drumuri, statii de pompare a apei, sisteme de canalizare si transport a apei potabile, utilari de scoli si spitale, toate in valoare de peste 2 milioane de dolari. Aceste lucrari de

infrastructura erau mai mult decit necesare, dat fiind ca in multe sate civilii beau inca apa direct din canalele tulburi ale riului Eufrat.


Razboiul din Liban se simte in Irak


Militarii dejeni sint pentru a doua oara in Irak, la exact doi ani si o zi de la precedenta misiune. «Dragonii transilvani» au fost primii romani care au intervenit in An Nassirya, in iulie 2003, dupa ce SUA a invadat Irakul. «Am venit aici stiind ce ne asteapta!», ne-a spus lt. col. Tudorel Dragonici, comandantul «Dragonilor Transilvani». Cei 405 de militari nu vor avea o misiune usoara, dat fiind ca razboiul israeliano-palestinian se resimte si in provincia Dhi Qar, majoritar siita, care se arata partizana fata de fratii din Liban. In moschei, siitii fac lobby gruparii Hezbolah, insa situatia nu a degenerat deocamdata, dat fiind ca irakienii sint mai preocupati de razboiul lor. «A crescut gradul de alerta. Ce se

intimpla in sudul Libanului se repercuteaza pina aici, pe segment religios, dat fiind ca sintem intr-o zona preponderent shiita», spune lt. col. Sorin Bacila, ofiterul de relatii publice al contingentului romanesc din Irak. Situatia sensibila este recunoscuta si de ambasadorul Mihai Stuparu, care spune ca razboiul din Liban este un factor de dezechilibru suplimentar in Orientul Mijlociu. "In zona de sud se resimte mai mult influenta la nivelul maselor, si ma refer mai ales la predicile tinute in moschei, unde este sustinuta adesea pozitia Hezbolah. Insa, datorita situatiei de securitate din Irak, care are problemele lui, violentele din Liban nu par atit de accentuate, neia declarat ambasadorul Mihai Stuparu.


Romanii sint simpatizati


Militarii simpli par insa mai optimisti. «Dintre toate fortele care actioneaza aici, noi, romanii, sintem priviti cu simpatie», spune cpt. Ciprian Nastase, ofiter CIMIC al batalionului focsanean. Ofiterul isi bazeaza spusele pe experientele pe care le-a avut adesea in satele irakene, unde oamenii cunosc multe despre Romania, in special de pe vremea cind Saddam Hussein era prieten la catarama cu dictatorul Nicolae Ceausescu. La ora actuala, in Camp Mittica, baza militara a coalitiei internationale, situata linga orasul An Nashirya, se afla stationati circa 1.500 de militari italieni si peste 400 de romani, alaturi de militari britanici si americani. Aici este un adevarat babion militar. Nu de putine ori, cite un proiectil al rebelilor irakieni a aterizat deasupra corturilor in care erau cazati militarii nostri. In ultima vreme chiar s-au inmultit atacurile cu mortiere si dispozitive explozive improvizate asupra militarilor coalitiei. Acestia ne-au spus ca metodele de lupta ale teroristilor au devenit din ce in ce mai parsive.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.