Local

Focsaniul, inglodat in datorii

Doina Ganea
30 iun 2006 990 vizualizări
Datoria publica a Focsaniului la nivelul anului 2005 a fost de 90 de miliarde de lei. Anul acesta indatorirea publica va creste cu 500 de miliarde prin emiterea de obligatiuni municipale. Atit creditul cit si dobinda bancara vor fi platite din buzunarul contribuabilului.

Imprumuturile facute azi de Primarie vor fi platite de urmasii urmasilor focsanenilor. Ultimul imprumut, de 500 de miliarde de lei, va fi platit in 20 de ani. Odata cu aparitia Legii 189/1998, care permite primariilor sa contracteze imprumuturi bancare, Primaria Focsani a efectuat primul imprumut bancar, pe termen mediu, pentru amenajarea si extinderea Pietei Moldovei. In perioada primului mandat al primarului Decebal Bacinschi, respectiv intre anii 2000-2004 municipalitatea a mai contractat alte patru imprumuturi bancare, pentru unele girind cu veniturile estimate din impozitul pe venit, pentru altele cu contracte de garantii imobiliare. Mai mult, daca anul trecut datoria publica a Focsaniului era de peste 90 de miliarde de lei, din care 38 de miliarde reprezenta dobinda la creditele contractate, incepind de anul acesta muncipalitatea va contracta un credit bancar de 500 de miliarde de lei pe care il va achita din obligatiuni municipale vindute la cetateni. Creditul a fost facut pentru reabilitarea a 56 de strazi, care, culmea, au fost mai reparate si in anii trecuti. Primaria a mai garantat si imprumuturile de opt milioane de dolari ale Enet SA.



Primul credit bancar al Focsaniului, contractat pe vremea primarului Nicolae Latcan, a fost in suma de 2,5 miliarde de lei, cu termen de rambursare pe trei ani si o dobinda de 67 la suta. In perioada 2000-2004, cind focsanenilor le-a fost dat sa inteleaga ca toti banii de investitii pentru drumuri, case si alte obiective au venit de la guvern prin grija si bunavointa PSD, prima creditare a fost in anul 2002 si a avut o valoare de 10 miliarde de lei. Primaria s-a indatorat la BRD pentru finantarea lucrarilor exterioare la blocurile de locuinte din Cartierul Tineretului. Creditul a fost facut pe 26 de luni, cu o dobinda de 34 la suta si o perioada de gratie de 6 luni. Tot in acelasi an Primaria, cu acordul Consiliului Local Focsani, s- a mai imprumutat si de la Bancpost cu suma de cinci miliarde de lei, pe termen de un an, cu o perioada de gratie de 2 luni si cu o dobinda de de 36 la suta. Imprumutul a fost contractat pentru refacerea Colegiului Cuza si a Gradinitei nr. 4, lucrarile la aceasta

din urma fiind executate de nimeni alta decit de firma ARCO Proiect, la care actionar era la aceea vreme si primarul Decebal Bacinschi. Creditul respectiv a fost girat printr-un contract de garantie imobiliara. Lantul imprumuturilor se intinde si in 2003, cind municipalitatea mai pune o caramida in sacul datoriei publice, contractind un nou imprumut, de data aceasta pentru lucrarile exterioare de la 56 de locuinte sociale din strada "Cpt. Cretu Florin". Creditul in suma de aproape trei miliarde de lei a fost acordat de catre BCR pe termen de 6 luni, cu o perioada de gratie de cinci luni si cu o dobinda de 22,5 la suta. Pentru acest credit Primaria Focsani a garantat cu veniturile bugetului local in valoare de 200 de miliarde de lei. Alte doua miliarde de lei au fost imprumutate in acelasi an, tot de la BCR, cu o dobinda de 23 la suta pe o perioada de de 6 luni si cu un termen de gratie de 2 luni. Banii proveniti din imprumut au fost alocati lucrarilor de sistematizare pe verticala de la aceleasi blocuri mentionate mai sus. Creditul a fost garantat cu venitul bugetului local pe anul 2004, in suma de 230 miliarde de lei.


Primaria, girantul creditelor CUP si ENET


Consiliul Local al municipiului Focsani (CLF) este si garantul imprumutului in valoare de 5,8 milioane de dolari, cu termen de rambursare pe 11 ani, contractat de catre Regia CUP de la BERD pentru reabilitarea retelei de apa a Focsaniului. Anul trecut, CLF a fost din nou garantul unui alt imprumut contractat de catre CUP, in valoare de 6 miliarde de lei pentru achizitionarea unor buldozere si europubele. De asemenea, societatea de termoficare are de platit catre doua credite in valoare totala de opt milioane de dolari, garantate in parte de Ministerul Finantelor Publice si bugetul local, folosite pentru plata combustibililor in ultimele trei ierni. Totodata SC ENET SA a intocmit documentatia pentru un alt credit in valoare de 150 de miliarde de lei vechi, contractat la BCR Focsani, pentru plata facturilor la gazele naturale din aceasta iarna. Acest credit urmeaza a fi achitat in patru ani. "Fara interventie guvernamentala este greu de crezut ca societatea isi va achita datoriile in timp util. In prezent, facturile catre Distrigaz Sud se achita cu mare greutate, pe perioada iernii acestea avind valori lunare intre 50 si 80 de miliarde de lei vechi", se mai arata in raportul reprezentantului Consiliului local in AGA de la ENET, inginerul Stefan Frincu. In aceeasi instiintare, se vorbeste despre imposibilitatea ENET de a mai garanta un nou credit pentru achizitionarea combustibililui necesar caldurii pentru la iarna. Dealtfel, chiar daca firma va fi pasuita, aceste datorii vor fi platite practic tot de cetateni, care contribuie la bugetul de stat prin plata impozitelor. Un management defectuos al fondurilor si al imprumuturilor contractate de catre societatea de termoficare duce pina la urma tot la impovararea cetatenilor, din banii carora se vor stinge datoriile. Dupa cum a declarat edilul sef, aceasta nu ar fi prima societate cu o stare asemanatoare, care este pasuita de Guvern, pe spinarea cetatenilor.


Cele mai noi credite


Fara sa urmareasca strategia de dezvoltare care indica autoritatilor locale crearea de proiecte pentru obtinerea unor finantari din fonduri europene, executivul local s-a angajat toamna trecuta, ca orice persoana strimtorata financiar, la un nou imprumut bancar in valoare de 26,5 miliarde de lei de la BCR, pe care sa-l achite in 2 ani si pentru care trebuie sa plateasca din banul public o dobinda de 10 la suta. Banii sunt destinati amenajarii Pietei Garii, unor ucrari de canalizare si reabilitarea unor sali de clasa. Desi pe fiecare an, datoria publica nu depaseste procentul de 20 la suta prevazut ca limita maxima de catre lege, capacitatea de indatorare este pentru anul 2005 de 52 de miliarde de lei, respectiv 90 de

miliarde de lei cu tot cu dobinzi, din care se scade serviciul datorie pubice de 38 de miliarde de lei pentru investitia de reabilitare a retelelor de apa din Focsani. Pentru cele 500 de miliarde de lei care vor fi imprumutate, municipalitatea a angajat un consilier financiar care sa gaseasca cea mai buna banca si cea mai convenabila dobinda. Banii vor fi returnati din incasarile obtinute pe obligatiunile municipale emise in curind, iar garantia va consta in veniturile la bugetul local din fiecare an. Potrivit directorului

economic al Primariei Focsani, Natasa Nemes, pina acum n-au existat dificultati in rambursarea acestor imprumuturi. Aprobarea contractarii sau garantarii imprumuturilor interne sau externe este data intotdeauna de consilierii locali la propunerea primarului Decebal Bacinschi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.