Local

Cronica celui mai pestrit cartier al Focsaniului

Valentin Muscă
30 mar 2006 900 vizualizări
"Rezervatia" este prima lucrare dedicată celui mai original cartier din Focsani - Oborul - , si oamenilor acestei mahalale. Cartea apare, întîmplător, la un secol de la "Istoria Focsanilor", scrisă de primarul D. Caian, în 1906. Desi este o lucrare importantă, iar autorul un pensioanar bugetar, nimeni nu i-a subventionat lucrarea.

în sfirsit, Oborul are istoria sa. Cea mai recentă lucrare a omului de litere Alexandru Cucereanu este istoria "romantată" a celui mai cunoscut cartier al Focsanilor si punte de legătură intre locuitorii Putnei si ai Vrancei arhaice si negustorii focsăneni. "Rezervatia" (Ed. Pallas, Focsani, 2006), cu subtitlul "Notatii dintr-o posibilă cronică a Oborului, cartier de locuinte al Municipiului Focsani", este o frescă a Nordului Focsanilor din a doua parte a secolului al XX-lea. Titlul metaforic, dar si realitate in acelasi timp, dă o notă dulce-amară lucrării si circumscrie, spatial si temporal, o epocă si o lume. Pentru focsăneanul inceputului de secol XXI, Oborul este o rezervatie, pentru că in acest colt de Focsani incă au mai rămas crimpeie din Focsanii de altădată, case ale mici negustorimi, cu grădini pină la Cimitirul Nordic, tirgul cu forfota obisnuită, o populatie cosmopolită, venită din patru zări si nu in ultimul rind, cimitirul, unde odihnesc marile nume ale Focsanilor, la căpătiiul cărora nimeni nu mai pune o floare. Concepută in 26 de mici capitole, "Rezervatia" este cea mai bună initiere in tainele unei mahalale, devenita cartier, după 1989, comparabilă prin picanterii si informatii, dar păstrind proportiile, cu celebrele "Mistere ale Parisului". Personaje faimoase ale secolului trecut, imortalizate de ALexandru Cucereanu, reinvie un timp, din care nu au mai rămas decit citeva case si crucile din cimitir. Fratii Tinichea, Nită si Zonel, geambasul Gitu, piticul Ghiulea, băcanul Misu Stutchi, plăcintarul Tuchilus, buliba Podiscă, Părintele Sofronie de la biserica "Sfintii Apostoli" si necazurile sale, circiumarul Zinzariu de la "Poarta Vrancei", Cotarcă - pivnicerul circiumii, dogarii Pista si Istvan, potcovarul Bisica, fringherul Făcălet, Frau Mutter si dulcineea Inelus.


"Locul gloabelor schiloade l-au luat autoturismele"


"Eu insumi am fost, si dacă vreti - mai sint, un component al Rezervatiei (...) Cunostintele mele despre lumea Rezervatiei n-au un temei categoric (...) M-au ajutat spusele unor martori (...) Multe

lucruri am aflat de la părinti, stabiliti aici către sfirsitul anului 1956, după eliberarea lor din colonia de detinuti din Bărăgan", precizează la inceputul cronicii sale autorul. Iar sfirsitul este unul de un pesimism dureros. "(...) putinii supravietuitori ai Oborului de altădată au ajuns la cel mai nedorit impas trăit vreodată (...) Vechea si intrucitva animata Rezervatie, peste ani a devenit o zonă a apelor stătute si a miasmelor mortii stirnite din adincuri...", scrie autorul la sfirsitul lucrării. Cei care vor scrie istoria literaturii

vrincene, pot descoperi lucruri interesante despre graficianul si scriitorul Alexandru Cucereanu. Din cuprinsul cărtii nu rezultă că aceasta a fost subventionată de vreo institutie din Vrancea. Dinsurse bine informate stim că Primăria si Consiliul Local vor subventiona o duzină de publicatii pentru "Zilele Focsanilor 2006". Credem că o mai bine venită lucrare pentru Focsani nu există in acest moment. Amintim edililor cu diplome că anul acesta se implinesc o sută de ani de la aparitia celei mai complete istorii a municipiului, "Istoria Focsanilor", de Dimitrie Caian, fost primar al Focsanilor, publicată, chiar la Focsani, in anul 1906. Din aceleasi surse mai stim că Decebal Bacinschi, actualul primar al urbei, nu

are de gind să publice o istorie a Focsanilor. Totusi, ar fi bine să cinstească evenimentul editorial, cel putin subventionind lucrarea lui Alexandru Cucereanu si făcindu-l cetătean de onoare al orasului, la "Zilele Focsanilor 2006". Ar impusca doi iepuri dintr-un foc, făcind comemorarea primarului D. Caian si gratularea unuia din cei mai interesanti refugiati basarabeni la Focsani, Alexandru Cucereanu.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.