Spitalele vrincene, la un pas de colaps
Tragedia spitalelor vrincene se consuma in tacere
Criza din sistemul sanitar a afectat in primul rind unitatile spitalicesti cu paturi. Cele sapte spitale din Vrancea, care asigura asistenta in regim de urgenta si pe cea de specialitate pentru 400.000 de oameni sint cele mai vitregite. Datoriile fata de furnizorii de medicamente, materiale sanitare, hrana si utilitati, bugetele insuficiente alocate sint doar doua din motivele pentru care spitalele vrincene au ajuns "cenusaresele" sistemului medical. Tot acestea sint si cauze pentru lipsa tichetelor de masa sau pentru insuficienta banilor de salarii. Datoriile Spitalului Judetean au ajuns la 11 miliarde din cauza spitalelor din teritoriu, care trimit bolnavii pentru cea mai banala afectiune la Focsani. DSP spera sa rezolve aceasta "afectiune" a sistemului sanitar prin dotarea asistentei medicale in ambulatoriu. Ziarul de Vrancea a facut un tur prin spitalele din judet, iar realitatea arata ca au nevoie de bani pentru a nu-si inchide portile in 2007.
Majoritatea spitalelor din Vrancea mai au bani pentru salarii doar pina in luna septembrie, in timp ce pentru tichetele de masa mai sint bani doar pentru aceasta luna. La acestea se adauga datoriile la hrana, utilitati publice sau alte cheltuieli pentru investitii, prevazute sau neprevazute. "Ministerul Sanatatii se gindeste doar la medicamente si materiale sanitare, insa nu discuta si problema hranei sau a utilitatilor. Pe timp de iarna, cheltuielile sint foarte mari deoarece centrala este veche si consuma foarte mult. Acum am gasit la Ploiesti un combustibil lichid mai ieftin, insa nu ne va ajunge pentru toata iarna", afirma juristul Costel Negoescu, directorul Spitalului Comunal Dumbraveni. In urma unei conferinte de presa sustinute ieri, directorul DSP Vrancea, Dima Cosma, a declarat ca singura rezolvare a crizei din sanatate este sa incurajeze spitalele din teritoriu prin dotare cu aparatura si cu medici specialisti. "Autoritatile locale ar trebui sa aloce bani spitalelor pentru aparatura care nu este de inalta perfomanta si bani pentru investitii, insa se pare ca nu se prea face acest lucru. Deocamdata singurele spitale care au mai primit ceva bani de la autoritatile locale sint cele din Panciu, Marasesti si Vidra", a declarat directorul Dima Cosma.
Autoritatile locale nu au bani pentru spitale
Amenintate si de spectrul reducerilor de personal, unele spitale ar putea deveni in scurt timp istorie. Directorii se pling ca banii pentru investitii si aparatura medicala sint foarte putini in comparatie cu ceea ce primeste Spitalul Judetean, iar aparatele primite sint "rebuturile" de la Focsani. "Ne-ar mai trebui si bani pentru investitii deoarece fatada spitalului este foarte veche, vrem sa mai faiantam unele bai, blocul alimentar. Degeaba spun ca directorii de spital sint vinovati de management defectuos, insa ei nu ne dau destui bani si sintem nevoiti sa facem datorii", ne-a spus Claudiu Zara, directorul Spitalului Adjud. Unitatea are datorii de cinci miliarde de lei la medicamente si materiale sanitare. Singurele spitale care au reusit sa intre in anul 2005 fara datorii sint cele din Marasesti si Odobesti. Directorii spun ca nu au facut datorii deoarece spitalele sint foarte mici, nu au sectii de chirurgie, iar adresabilitatea este scazuta. "Noi nu avem sectie de chirurgie, iar numarul de bolnavi internati nu este foarte mare. Cele mai mari cheltuieli se fac pentru medicamente si materiale sanitare. Spre deosebire de alte spitale, noi am reusit sa ne mentinem pe linia de plutire", ne-a spus Jana Ciuperca, directorul Spitalului Marasesti
Spitalele mici nu mai sint cautate de bolnavi
Spitalele din teritoriu primesc mai putin bani decit in anii precedenti din cauza noului sistem de finantare. Banii se dau in functie de punctajul acumulat pe pe caz rezolvat, potrivit sistemului numit DRG (Diagnosis Related Groups). Deoarece spitalele mici rezolva numai cazurile usoare, pentru ca nu au aparatura necesara pentru a rezolva cazurile complexe, primesc foarte putini bani. "Noi nu avem aparatura care ne trebuie si, decit sa riscam sa moara pacientul in spitalul nostru, il trimitem la Focsani. Adresabilitatea este scazuta la spitalele mici, insa numarul de paturi este mai mereu ocupat, in special iarna. Este normal ca Spitalul Judetean sa aiba mai multi bani, deoarece are o adresabilitate de aproximativ 400 mii de oameni", ne-a spus Mihai Ionescu, directorul Spitalului Panciu. Chiar daca aparatura nu este perfomanta, iar mincarea nu indeplineste conditiile impuse de lege, costul unei zile de spitalizare este destul de piperat. La Spitalul Marasesti o zi de spitalizare costa intre 1,3 milioane si 1,5 miloane de lei, deoarece nu exista sectii de chirurgie si terapie intensiva. "Vrem sa incurajam si sa imbunatatim ambulatoriul, deoarece am putrea trata pacientii aici si i-am scuti de costurile spitalizarii. In ambulatoriu de specialitate nu prea este aparatura, insa speram sa rezolvam cazurile si cu aparatura uzuala", a mai adaugat directorul Dima Cosma. Cel mai scump, dar in aceeasi timp cu un nivel de complexitate ridicat, ramine Spitalul Judetean din Focsani. O zi de spitalizare la sectia de Terapie Intensiva poate ajunge sa coste 1,625 milioane lei. Cea mai mare aglomeratie este la sectia interne, unde sint aproape in permanenta cite doi bolnavi in pat. "Vrem sa mai aerisim spitalul, sa mutam anumite sectii in cladirea Contagioaselor. Sintem constienti ca trebuie schimbate multe in spital, insa le vom face incet-incet. Faptul ca sintem in insuficienta de personal, ca mai toate spitale din judet, este si asta o mare problema. Si noi ne confruntam cu problema banilor, care, dupa calculele noastre, ne mai ajung pina in septembrie pentru salarii si bonuri de masa", ne-a spus Nicolae Moise, directorul Spitalului Judetean.
Cladiri vechi de peste un secol
Din cauza lipsei de fonduri alocate pentru investitii, medicii din Vrancea ajung sa-si desfasoare activitatea in cladiri construite cu peste un secol in urma. In unele spitale apa se infiltreaza prin peretii interiori, iar medicii si bolnavii risca in orice moment ca acoperisul sa se darime peste ei. "Vrem sa reparam acoperisul, deoarece apa se infiltreaza, iar medicilor le intra apa in cabinete. Sper sa rezolvam aceasta problema cu bugetul alocat pe anul acesta. Am vrea sa facem mai multe, sa schimbam masinile de spalat care sint foarte vechi, insa in acest an speram sa reusim cu acoperisul", spune Jana Ciuperca, directorul spitalului Marasesti. Cu o situatie similara se confrunta si Spitalul Vidra, care-si desfasoara activitatea intr-o cladire construita in anul 1882. Din banii alocati investitiilor, conducerea spitalului a reusit sa faca doar citeva renovari in interiorul cladirii, insa fatada nu a mai fost nici macar varuita de peste 10 ani. "Am incercat sa creem conditii mai bune bolnavilor, de aceea am renovat unitatile sanitare si saloanele bolnavilor. Speram sa reusim in acest an sa renovam si exteriorul spitalului", ne-a spus Mihai Jalova Racovita, directorul Spitalului Vidra. Spitalele mici se confrunta si cu alte probleme. Conditiile din spitalele din teritoriu nu atrag medicii tineri, in timp ce dispensarele din comune sint intr-o criza acuta de medici de familie. Dupa cum spun oficialii DSP Vrancea, in prezent opt comune nu au medici de familie. Recordul il detine comuna Boghesti, ai carei locuitori nu au mai beneficiat de serviciile unui medic de peste zece ani.
