Local

Staretele surori, demise de Episcop

Silvia Vrînceanu Nichita
4 apr 2007 6253 vizualizări
Monahiile surori Macrina si Andreea, staretele celor doua manastiri, au fost schimbate de Episcopul Epifanie Norocel u momentul luarii acestei decizii este surprinzator, la fel si parasirea Eparhiei Buzaului si Vrancei de catre cele doua surori David, care refuza sa comenteze decizia u cele doua starete erau apreciate in mod deosebit de conducerea Eparhiei, monahia Macrina fiind chiar decorata u Macrina si Andreea David sint originare din Neamt si fac parte din noua generatie de monahii, care au primit metania dupa 1989 u faptul ca erau doua persoane educate si aveau personalitate nu convenea echipei conservatoare din Episcopia Buzaului, care conduce Eparhia dinainte de 1989

Doua din cele mai apreciate starete din Vrancea au fost schimbate fara drept de apel de Episcopia Buzaului si Vrancei cu putin timp inainte de Sfintele Paste. Monahia Andreea David, stareta Manastirii Dalhauti, si monahia Macrina David, stareta Manastirii Cotesti, nu mai sint de citeva zile la conducerea celor doua asezaminte religioase. Fapt fara precedent, cele doua monahii au cerut chiar iesirea din Eparhia Buzaului, lucru care ridica semne de intrebare asupra motivelor care au stat la baza deciziei conducerii Bisericii. In mod normal, schimbarea conducerii unei manastiri trebuie sa aiba un motiv intemeiat, iar in majoritatea cazurilor, cel schimbat din functie este avansat, prin mutarea la alta manastire, nu destituit. In cazul de fata nu s-a intimplat acest lucru. Mai mult decit atit, monahiile Macrina si Andreea au parasit cinul monahal al Eparhiei, plecind la o destinatie necunoscuta, lasind in urma doua obsti in lacrimi. La cele doua manastiri monahiile au ramas surprinse de "plecarea" celor doua starete, mai ales la Manastirea Cotesti unde, prin venirea Andreei David, asezamintul depasise

perioada critica din ultimii ani. Cele doua manastiri sint printre cele mai importante asezaminte monahale din judet, prin valoarea istorica, bisericile ambelor manastiri fiind monumente istorice, si prin evlavia credinciosilor pentru icoanele manastirilor, indeosebi fata de Icoana Facatoare de Minuni de la Dalhauti, unde redinciosii vin mai ales de hramul bisericii de zid, "Izvorul Tamaduiirii". Intrucit este Saptamina Patimilor, iar programul slujitorilor Bisericii este foarte incarcat, slujitorii cu responsabilitati in domeniu nu au putut fi gasiti pentru a comenta evenimentul.


Incredibila poveste a celor doua surori


Destinul surorilor David pare a fi unul rupt din povesti. Sint nascute intr-o familie de cinci copii, in Ghindaoani - Neamt, la citiva kilometri de Manastirea Varatec, satul din care au plecat nu mai putin de 40 de preoti si 16 monahi. "Intrarea noastra in monahism a fost cu adevarat o chemare catre aceasta lume. Pentru familie a fost mai dificil, deoarece parintii credeau ca lumea din sat o sa se intrebe ce fel de familie este aceea in care doua surori pleaca la manastire. In 1990 am primit metania la Manastirea Ratesti - Buzau. In 1992 a venit si sora mea Andreea la manastire. In 2002 am fost numita stareta la Manastirea Buluc, de unde in vara anului trecut am primit ca ascultare conducerea Manastirii Cotesti. Am reusit ca in jumatate de an sa schimb intrucitva lucrurile la manastire si sa pregatesc proiectul pentru restaurarea picturii. Am realizat studiul de fezabilitate si am depus dosarul al Oficiul National al Monumentelor Istorice", ne-a spus Maica Macrina, cu doar citeva zile inainte de mazilire, cind nu stia ce i se pregateste. Intrebata ieri despre decizia Episcopiei, maica Macrina nu acomentat, spunind doar ca sint "probleme personale". Dupa ani buni in care la Manatirea Cotesti lucrurile au mers numai pe dos, din cauza disputei dintre stareta dinaintea Macrinei si fostul preot slujitor, prin numirea acesteia lucrurile pareau sa fi intrat in normal. De altfel, fostul duhovnic fusese trimis cu "ascultare", la Manastirea Trotusanu, iar fosta stareta destituita. De partea cealalta, Maica Andreea, stareta de la Dalhauti, era continuatoarea vestitei starete Emilia Focsa, o fosta bibliotecara care s-a calugarit pe vremea comunismului, si era recunoscuta ca un bun administrator, Dalhautii aflindu-se in prezent intr-un mare santier.


Staretele victimele intereselor locale


O posibila explicatie a acestor schimbari pot fi interesele anumitor potentati locali, recunoscuti drept sustinatori oficiali ai Eparhiei Buzaului si Vrancei, decorati chiar de Episcopul Epifanie Norocel. Surse credibile din interiorul celor doua comunitati monahale sustin ca staretele nu erau agreate din cauza unei politici de ndependenta fata de acesti lideri locali, care s-au impus dupa 1989 si dirijeaza practic Biserica. Acestea nu inteleg rapiditatea schimbarii si mai ales momentul - in ajunul Saptaminii Patimilor, cind cele doua obsti se pregatesc pentru intimpinarea Invierii Domnului. Mai mult, se afirma ca s-ar dori ca in locul acestor monahii sa fie aduse rude ale acestor oameni de afaceri locali. Surprinzator este faptul ca aceasta schimbare s-a facut pe neanuntate, iar locurile titularelor este suplinit de doua persoane, cu titlu provizoriu. Si mai surprinzator este zvonul potrivit caruia cele doua manastiri ar fi primit mari suprafete agricole si de padure pe care asezamintele nu le puteau folosi din cauza unor interese obscure.


Maicile asteapta Pastele


In ciuda acestor probleme, serviciile religioase continua la cele doua manastiri. De la Stefan Moscu, primarul comunei Cirligele, am aflat ca drumul de acces la Manastirea Dalhauti este practicabil, iar autoritatile locale vor asigura linistea si ordinea pe timpul serviciilor religioase de la deniile din Saptamina Patimilor si de la slujba de Inviere. La Manastirea Cotesti serviciile vor fi oficiate de preotul Gavrila Musat, iar la Manastirea Dalhauti de preotul Teoctist Basarab. Oricare ar fi motivul real al schimbarii celor doua starete in Postul Mare, manierea pripita in care a fost facuta si starea emotionala in care se gasesc in aceste zile cele doua comunitati, demonstreaza inca o data ca Biserica este sub vremi. Aceasta continua lantul de imixtiuni fara sfirsit, prin care oamenii politici si de afaceri umilesc constant Biserica. Schimbarea celor doua starete este un episod care se adauga celui mai recent eveniment produs in Focsani, cind la insistenta unui consilier local a fost infiintata in mod abuziv o parohie in cartierul Focsani Sud. Ramine de vazut cine isi va pune nepoata, stareta la cele doua manastiri.


Manastirea Dalhauti


Primele insemnari despre asezamintul monahal dateaza din secolul al XV-lea, iar cel mai vechi lacas - biserica "Izvorul Tamaduirii" a fost ridicata pe ruinele unei biserici din aceasta perioada, fiind considerata una din cele mai vechi biserici din judet. La 1637 Matei Basarab transforma schitul in manastire. La 1810 s- a ridicat biserica de lemn cu hramul "Sfintii Voievozi", iar dupa 1840 a fost zidita o noua biserica cu hramul "Sfintii Imparati", care a deservit Seminarul Mpnahal. Pe la Manastirea Dalhauti au trecut vestitii Paisie Velicikovschi si maestrul sau, Sfintul Vasile de la Poiana Marului. Inchisa in 1959, manastirea a fost activata dupa 1986. In prezent obstea are in jur de 20 de maici, iar asezamintul a recapatat o parte din faima de odinioara.


Manastirea Cotesti


Asezamintul a fost ridicat pe urmele unei vechi biserici de lemn. Lacasul de rugaciune cu hramul "Sfinta Treime" a fost zidit inainte de 1750 si obstea de la Cotesti si-a dus viata duhovniceasca la umbra Manastirii Dalhauti. A cunoscut ororile celor doua razboaie mondiale, dar a avut sansa ca biserica sa nu fie bombardata. Constructie masiva, cu ziduri puternice, biserica este una din cele mai importante din aceasta parte a judetului. Manastirea a fost transformata in CAP in 1959 si a fost redeschisa in 1990. De curind a trecut la Domnul ultima monahie care a fost dezbracata de rasa in 1959, a lucrat la CAP pina in 1989, iar in 1990 a reintrat in obste, fara sa fi parasit vreodata manastirea. Astazi obstea numara 16 monahii care trudesc pentru restaurarea picturii bisericii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.