Caracatita Securitatii in Vrancea
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR), condus de istoricul Marius Oprea, a publicat recent primul volum din anuarul "De ce trebuie condamnat comunismul". Potrivit acestuia, in Vrancea existau 18 retele de informatori, iar fiecare retea era sprijinita de sase persoane si avea alte sapte surse cu aprobare data de primul secretar al judetului. Desi in Vrancea nu erau informatii importante de cules, vrincenii s-au remarcat prin turnatul vecinilor. Datele publicate de IICCR prezinta doar o mica parte din "tentaculele" Securitatii la care au putut avea acces istoricii. Potrivit unui fost securist, fiecare ofiter din Vrancea avea in jur de 60 de informatori, care prezentau rapoarte trimestrial. In anuarul IICCR sint prezentate si dovezi in sprijinul teoriei potrivit
careia fostii nomenclaturisti se afla acum in fruntea unor institutii publice. Pe lista celor 115 de lustrabili publicata apar si numele celor doi vicepresedinti ai Consiliului Judetean, Horia Furtuna (PC) si Mircea Diaconu (PSD). Acestia au avut functii importante in PCR la nivelul judetului si isi vor pierde mandatele daca se va adopta o lege a lustratiei. Nomenclaturistii aveau obligatia sa toarne la Securitate, dar nu li se intocmeau dosare de informatori. Efectele unei legi a lustratiei vor fi destul de insemnate, deoarece
un important numar de persoane cu functii in politica, administratie si sistemul de justitie ar putea intra sub incidenta ei.
In volumul "De ce trebuie condamnat comunismul", editat de IICCR, un capitol amplu este dedicat aparatului Securitatii, privind metodele de tortura practicate de fostii securisti, precum si tipologia racolarii informatorilor. In citeva anexe la acest capitol semnat de istoricul Marius Oprea se arata intr-un sistem tabelar date despre retelele informative si numarul informatorilor si ale notelor informative pe fiecare judet la nivelul anului 1988. Datele au fost extrase de cunoscutul istoric dinntr-un document al Arhivei CNSAS, din fondul documentar, dosarul cu nr. 120, vol. 2, fila 136. Potrivit acestor date, in judetul Vrancea erau la nivelul anului 1988 17 retele informative in mediul urban si una in mediul rural. 10
dintre aceste retele erau formate din informatori cu studii superioare, iar opt cu studii medii. In aceeasi perioada au fost furnizate un numar de 89 de informatii in Vrancea. Spre deosebire de turnatorii din alte judete care au mai refuzat sa ofere informatii, in judetul nostru n-a existat nici o "sursa" care sa refuze acest lucru. Fiecare retea informativa se bucura de sprijinul a sase persoane si avea alte sapte surse cu aprobare data de primul secretar al judetului. In 1988, fosta securitate vrinceana isi propusese un plan de trei recrutari de informatori, pe care de altfel a si realizat-o. De asemenea, potrivit centralizatorului descoperit in arhivele CNSAS de catre istoricul Marius Oprea, la nivelul anului 1988 existau raportate de la Vrancea doua mape de verificare (MV) deschise si tot atitea inchise, un singur dosar de urmarire informativa (DUI), 15 supravegheri informative (SI) existente, doua SI deschise si trei SI inchise. Un fost ofiter de securitate ne-a declarat sub protectia anonimatului ca raportarea se refera probabil, doar la o singura luna din anul respectiv, deoarece numai un singur ofiter avea in jur de 60 de informatori si primea note informative de la fiecare aproape trimestrial. Potrivit acelorasi
date, Vrancea era un judet cu putine informatii de oferit, dar cu multe persoane dispuse sa-si dea in git vecinii. Nu este de neglijat nici faptul ca in acele vremuri, toti nomenclaturistii erau obligati sa dea informatii la Securitate, dar ei nu aveau dosare de informatori.
La vremuri noi, tot noi
Anul trecut, presedintele PIN, Cozmin Gusa, a initiat un proiect de lege intitulat "Legea antinomenclatura". Acesta prevedea interzicerea pe o perioada de 10 ani, de la intrarea in vigoare, a
accesului la functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de conducere ale vechiului regim. Un alt proiect a fost initiat de parlamentarii PNL tot in 2005. Dupa ce a
iesit de la comisii, textul ultimului proiect de lege a fost mutilat in asa fel incit prevederile n-au mai fost deloc clare, lasindu-se loc la interpretari. Lista alcatuita de IICCR s-a realizat prin consultarea listelor cu organele conducerilor PCR, UTC, UASCR, publicate in presa oficiala din vremea comunismului, cercetarea CV-urilor unor persoane care detin astazi functii de conducere sau de reprezentare si confruntarea acestora cu prevederile proiectului de lege a lustratiei. "Lista se refera doar la organele alese pe linie de partid (inclusiv UTC, UASCR, organizatia de studenti fiind subordonata UTC) si de stat (consiliile populare, Marea Adunare Nationala). Nu este insa nici pe departe o lista completa, fiindca
accesul la unele surse vitale de informatie este interzis. In lista nu sint cuprinsi eventualii agenti si colaboratori ai fostului Departament al Securitatii Statului, din motivul ca deconspirarea acestora urmeaza a fi facuta de CNSAS, in urma consultarii dosarelor Securitatii", se arata in cartea "De ce trebuie condamnat comunismul" editata de IICCR.
Judetul condus de comunisti
Dupa 16 ani de la Revolutie, judetul Vrancea este condus in continuare de doi fosti nomenclaturisti. Atit vicepresedintele CJ Horia Furtuna, cit si Mircea Diaconu au facut parte din Consiliul Judetean al PCR si putem spune ca la ora actuala ei nu si-au schimbat locul de munca. Potrivit listei IICCR, lustrabilul Mircea
Diaconu (n. 1933), vicepresedinte PSD al CJ Vrancea, a fost inspector-sef al Inspectoratului Silvic in perioada 1968-1994, presedinte interimar al PSD Vrancea in 2003, fost membru in CJ al PCR in perioada 1973-1989, deputat in Consiliul popular al judetului Vrancea si membru in Comisia permanenta de
agricultura, industrie alimentara a Consiliului Popular Vrancea. Celalalt vicepresedinte al CJ, Horia Vintila Furtuna (n. 1945), fost presedinte al PUR Vrancea si actual vicepresedinte al Partidului Conservator, filiala Vrancea, a fost membru in CJ Vrancea al PCR inainte de 1989, director general al Directiei Generale pentru Agricultura si Silvicultura Vrancea (1984-1989), director la IAS Cotesti (1985-1987), deputat de Vrancea in Marea Adunare Nationala (MAN) in perioada 1985-1989 si director la IAS Focsani
intre anii 1987-1991. O parte din informatiile legate de trecutul celor doi lustrabili vrinceni a fost preluata din presa vremii locale, respectiv din defuncta publicatie vrinceana "Milcovul". Practic, cei doi fosti nomenclaturisti care au lucrat impreuna inainte de 1989 pe probleme silvice si de agricultura se regasesc si acum in gestionarea banilor judetului.
Codurile securistilor
Cu ajutorul unui fost ofiter de securitate, care a preferat sa nu-i dam numele am reusit sa aflam semnificatia prescurtarilor din datele statistice centralizate la nivelul Securitatii in anul 1988. DUI - Dosar de Urmarire Informativa, care putea fi deschis pe obiectiv sau pe persoana, pe grup de interese sau pe centru de interese. Orice insemna obiectiv si presupunea colaborarea in cadrul unui serviciu sau intre servicii specializate avea DUI, in functie de problematica dosarului. DUI era deschis in urma unei
informatii care putea fi primita de la oricine si era inchis cu masuri concrete. MV - Mapa de Verificare se deschidea pe persoane si consta inculegere de date si informatii despre o anumita persoana. Se
finaliza in DUI sau in recrutare. SI - Supraveghere Informativa - Erau acele date primare care trebuiau verificate, dar si masura a dosarului de urmarie informativa. De exemplu, daca cineva spunea un banc impotriva regimului intra in astfel de supraveghere. SI se mai realiza si pe zone sau sectoare de activitate. Aici erau cumulate toate istoricele de obiectiv, inclusiv ale Garzilor Patriotice. "Erau sefi care aveau sarcini precise in cadrul acestor Garzi Patriotice. Chiar siaccidentele de munca trebuiau prevenite prin aceste sisteme de supraveghere informativa", a mai precizat fostul ofiter.
