MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: INS: În 2022, unui medic i-au revenit, în medie, 267 locuitori
În anul 2022, au funcționat aproximativ 66.000 de unități sanitare. Unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 267 locuitori, față de 278 locuitori în anul 2021. Spitalele au tratat un număr de 3,2 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 573.000 cazuri mai multe față de anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
”În anul 2022, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății s-a desfășurat în aproximativ 66.000 unități sanitare (54.000 de unități sanitare în mediul urban și 12.000 în mediul rural), cu peste 700 de unități mai multe decât în anul anterior. Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2022, de: 544 spitale, față de 543 spitale în anul 2021; 160 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, la fel ca în anul precedent; aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 188 unități mai multe decât în anul 2021; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 164 unități mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 26 cabinete față de anul 2021”, arată datele INS.
Dintre cele 704 de spitale și unități spitalicești asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2022, numai 351 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).
Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 40 de unități față de anul 2021, deservind, în medie, 1.926 locuitori.
Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural.
Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori (aparținând populației rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.
135.900 paturi pentru internare continuă
Asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. În timp ce, în anul 2022, în mediul urban au funcționat 13.000 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 18 ori mai mic (numai 728 cabinete), numărul mediu de locuitori1 care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 16 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.
În anul 2022, la 10.000 locuitori, 13,1 cabinete medicale de specialitate au furnizat, în medie, servicii populației din mediul urban (12,7 cabinete în anul 2021), în timp ce, în mediul rural, asistența medicală de specialitate prin cabinete independente este asigurată, în medie, de 1 cabinet de specialitate la peste 10.000 de locuitori.
Cele 704 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2022, de 135.900 paturi pentru internare continuă (125.700 de paturi în mediul urban și 10.200 de paturi în mediul rural) și de aproximativ 10.000 paturi de spital pentru internare de zi (numai 431 paturi în mediul rural). În 2022, în condițiile relaxării măsurilor de prevenire a pandemiei COVID-19, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 3,2 milioane pacienți internați în regim de spitalizare continuă și de 4,5 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu 1,4 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2021 când au fost tratați 6,3 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.
Din punct de vedere al asigurării cu paturi, în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare) au fost puse la dispoziția populației 91,4% din totalul paturilor pentru internare continuă și internare de zi, 5% au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 3,6% în spitale mici (unități cu mai puțin de 50 de paturi). Unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești este structura paturilor pe specialități. Astfel, din numărul total al paturilor pentru internare continuă, cele mai multe au fost înregistrate la specialitățile psihiatrie (12,1%), chirurgie (10,5%) și interne (8,4%).
Numărul paturilor destinate pacienților cu COVID19, existent la sfârșitul anului 2022, a fost de 6.383, cu 63,8% mai mic decât cel existent la sfârșitul anului 2021. În anul 2022, paturile pentru pacienții internați în regim de internare de zi în spitale și în unități asimilate spitalelor au fost alocate, în ponderea cea mai ridicată, specialităților interne (13,4%), oncologie (11,4%), chirurgie (9,5%) și obstetrică-ginecologie (6,4%).
Durata medie de internare, 7,2 zile/pacient
Durata medie de internare a fost, în 2022, de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 9,2 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medicosociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 174,3 zile/pacient în unități medicosociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 150,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2022, și-au desfășurat activitatea 71.300 medici, în creștere cu 2.500 față de anul 2021; 21.400 medici stomatologi, în creștere cu 1.400 față de anul 2021; 22.700 farmaciști, în creștere cu 1.200 față de anul precedent; 18.900 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu o mie față de 2021; 156.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 1.100 față de anul 2021 și de 76.600 personal sanitar auxiliar, în creștere cu 0,5 mii față de anul 2021.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,8%, de 67,2% în rândul medicilor stomatologi și de 89,2% în rândul farmaciștilor. În anul 2022, față de anul 2021, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2.518, dintre aceștia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenți.
Din totalul specialităților în care s-au acordat servicii pacienților, cele mai mari creșteri ale numărului de medici, în anul 2022 față de anul 2021, s-a înregistrat la specialitățile: alergologie și imunologie clinică (60,4%), chirurgie orală și maxilo-facială (38,8%), neurologie pediatrică, oncologie medicală și radioterapie (cu câte 12%). Specialitățile medicale cu rol important în gestionarea post COVID-19 care au înregistrat creșteri ale numărului de medici față de anul 2021 au fost: cardiologie (8,7%), pneumologie (8,1%), recuperare, medicină fizică și balneologie (6,3%) și neurologie (5,1%). Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.
Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2022, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11 ori mai mulți locuitori1 unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulți locuitori1 unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.
O femeie a alergat un urs în timp ce filma cu telefonul mobil
O femeie din comuna Mânzălești, județul Buzău, s-a trezit cu un urs în curtea casei și a început să îl alerge, alături de câinele acesteia, care se numește Ursulică. A filmat tot și a postat imaginile pe Facebook, relatează Știri de Buzău.
De fiecare dată când este semnalată prezența unui urs într-o zonă populată, oamenii sunt îndemnați să evite contactul cu animalul periculos și să caute adăpost. Genica Șenchiu din satul Plavățu, comuna buzoiană Mânzălești, a făcut exact opusul. Când a zărit, zilele trecute, un urs mare că a intrat pe proprietatea sa pentru a-i mânca animalele din bătătură, și-a chemat câinele și a început să alerge ursul în timp ce țipa și asmuțea patrupedul. „Pe el, Uruslică!” se poate auzi în filmarea făcută de femeie publică pe Facebook.
Deși a fost vorba despre un urs masiv, femeia a fost hotărâtă să-și salveze caprele pe care animalul sălbatic pusese ochii după ce a intrat printr-o spărtură făcută chiar de el în gardul metalic al grădinii.
Întreaga scenă a fost filmată cu telefonul mobil de curajoasa femeie. „Ursul era foarte mare, 400-450 kilograme. Eram singură acasă, soțul meu e plecat în Italia. Deodată am văzut caprele venind în fugă. Când m-am uitat, ursul venea în fugă în spatele lor. Am avut inspirația și puterea de a merge și dezlega câinele din lanț. Care câine, nu m-am așteptat la asta, a fost extrem de curajos. Imediat s-a repezit la urs. Mulțumită lui, ursul n-a ajuns la capre”, a spus Genica Șenchiu pe Facebook.
Femeia a spus că dorința de a-și salva animalele din grădina a fost mai puternică decât instinctul de conservare, iar câinele Ursulică a ajutat-o să alunge fiorosul animal de pe proprietatea sa. „Curtea e mare, opt mii de metri pătrați, ne-am chinuit mult, eu și câinele să dăm ursul afară. Făcea doi pași înainte și apoi unul înapoi. Se ridica în două picioare, dar câinele nu s-a speriat deloc. Mă felicit că l-am luat, acum un an”, a povestit femeia. Părerile oamenilor după pățania femeii au fost împărțite, unii au felicitat-o pentru gestul curajos, în timp ce alții au mustrat-o, afirmând că a și-a pus viața în pericol.
Hellvig a demisionat de la conducerea SRI
Șeful Serviciului Român de Informații Eduard Hellvig și-a anunțat ieri demisia de la conducerea SRI, considerând că și-a atins obiectivele. El a precizat că a discutat acest subiect cu președintele Klaus Iohannis și că l-a informat și pe președintele Comisiei parlamentare de control al SRI.
În vârstă de 48 de ani, Eduard Raul Hellvig a devenit cel de-al cincilea director al SRI la data de 2 martie 2015. „Pietrificarea în funcție nu este bună. Ea poate duce la setarea de obiective greșite pentru instituție, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect legitim dezbătut în spațiul public. Nu cred că este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunerea la informație secretă pentru un timp îndelungat. Consider că din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există niciun raționament să continui să ocup această funcție. Am reușit restructurarea instituției, am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informații din Arhivele Fostei Securități”, a afirmat Eduard Hellvig, luni într-o declarație de presă.
Ciolacu: Anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale, la o populație lucrativă de 6 milioane de români și că a cerut o analiză foarte clară să vadă din ce domenii au fost, public sau privat. ”Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată și cred că nu în România, ci în Europa”, a mai spus șeful Executivului, precizând că ar însemna vreo 140 de ani de nemuncă în România.
”Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen și vă anunț că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de 6 miliarde de lei, respectiv 1,3 miliarde de euro. Este normal să faci analiză nu numai la CNAS, nu numai la felul cum se eliberează aceste concedii medicale. Nu sunt de acord să urmărim 6 milioane de oameni să îi căutăm pe acasă, pentru că nu e o abordare sănătoase la cap”, a completat premierul Ciolacu.
Numărul concediilor medicale a scăzut cu 12% în 2022 față de 2021, însă rămâne mare, a anunțat recent ministrul Sănătății Alexandru Rafila, care a apreciat că e clar că trebuie ținut fenomenul sub control, pentru că discutăm de foarte mulți bani publici care se plătesc.
Deputatul Dan Vîlceanu a fost exclus din PNL
Deputatul Dan Vîlceanu a fost exclus din Partidul Național Liberal, a anunțat luni președintele PNL, Nicolae Ciucă, după ședința conducerii partidului, el afirmând că solicitarea pentru excluderea acestuia a venit din partea filialei Gorj. ”Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce privește exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu”, a anunțat președintele PNL, Nicolae Ciucă, la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL.
Dan Vîlceanu a fost ministru al Investiilor Europene, în guvernul condus de fostul premier Florin Cîțu. Potrivit unor surse, decizia de excludere din partid a lui Vîlceanu s-a luat cu 25 de voturi pentru și 8 împotrivă.
