MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Corina Crețu, despre unirea cu Moldova: „Cred că este foarte periculos”
Unii membri ai Parlamentului European spun că „acum e momentul Ucrainei” și că doar Ucraina ar trebui admisă în UE, povestește fostul comisar european
Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, afirmă că în prezent, nu există o procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, pentru acest lucru fiind nevoie ca liderii de stat și de guvern să decidă dacă vor modifica criteriile de aderare, fapt care să permită o aderare mai rapidă.
„Uniunea Europeană deja a scurtat semnificativ timpul de când o țară depune până când ea e luată în considerare cererea. România a depus în 1995 și Comisia a început să lucreze pentru aderare în 1997, deci acest termen de doi ani pentru România, în cazul Ucrainei a fost comprimat la câteva săptămâni”, a afirmat Corina Crețu în emisiunea Insider Politic difuzată duminică la Prima Tv.
Aceasta adaugă că, la ora actuală nu există o procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană.
„Deși nu există această procedură rapidă până la ora actuală privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, și președinta Comisiei a spus că nicio aderare a unei țări nu poate avea loc de pe o zi pe alta, totuși Ucraina, Republica Moldova și Georgia cred că vor primi susținerea necesară pentru o perspectivă de integrare pe termen lung, atunci când vor îndeplini criteriile prevăzute, sau liderii de stat și de guvern să decidă dacă vor modifica aceste criterii”, a menționat Corina Crețu.
Aceasta a precizat că unii membri ai Parlamentului European spun că „acum e momentul Ucrainei” și că doar Ucraina ar trebui admisă în UE, în timp ce alții susțin aderarea cât mai rapidă și a Republicii Moldova.
Întrebată dacă ar susține ideea unei uniri a Republicii Moldova cu România, Crețu răspunde: „Eu susțin regăsirea noastră comună n Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuție rediscutarea granițelor”.
„Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuție granițele care au fost agreate prin toate tratatele internaționale, cred că este foarte periculos. Uitați-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest! Avem aceste provocări în Bosnia Herțegovina, dorința Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herțegovina, inclusiv aceste acțiuni, să spun așa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeți că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească? Eu cred că trebuie să fim realiști. Ne iubim foarte mult frații de dincolo de Prut dar este pentru securitatea și siguranța lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană și reunirea noastră aici”, spune Corina Crețu.
Europarlamentar, despre spitalele regionale: Nicăieri nu durează 7 ani procedurile
Fostul comisar european Corina Crețu, în prezent europarlamentar, afirmă, referindu-se la proiectele spitalelor regionale pe care România vrea să le construiască pe bani europeni, că „fiecare ministru al Sănătății care a venit a vrut un alt proiect”. Ea spune că nicio altă țară nu a avut nevoie de șapte ani pentru a ridica un astfel de spital. „Am avut experiența spitalelor regionale, pentru Cluj, Iași și Craiova le-am semnat în 2015 cu Guvernul Ponta, am sperat să le inaugurez până la final, dar fiecare ministru al Sănătății care a venit a vrut un alt proiect”, a declarat ea în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV.
În acest context, fostul comisar european spune că a avut „un război” cu propria conștiință, pentru că, pe de o parte, nu voia să-și critice țara, dar pe de altă parte trebuia să atragă atenția, în perioada în care făcea parte din Comisia Europeană, asupra întârzierilor pe care România le înregistra în ceea ce privește accesarea de fonduri europene pentru spitalele regionale. Ea a dat ca exemplu situația proiectului spitalului regional Iași care a fost blocat la un moment dat din cauză că două comune au intrat în competiție, fiecare dorind ca spitalul să fie amplasat pe teritoriul său. „Nu mi se pare normal ca o regiune întreagă să o ții în suspans pentru că două comune se bat pentru locul de amplasament. În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiții, dar iată că suntem în 2022 și de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a adăugat Corina Crețu. Întrebată când crede că se vor realiza, în cele din urmă, aceste spitale, eurodeputatul spune că după 2027 banii se vor pierde.
Jill Biden: Sunt recunoscătoare poporului român
Prima Doamnă a SUA, Jill Biden, a scris ieri pe Twitter că este recunoscătoare poporului român că a primit ucraineni în casele și inimile lor. Ea a transmis și un mesaj lui Carmen Iohannis, la finalul vizitei în România. “Mamele vor face orice pentru copiii lor – iar mamele ucrainene, precum Svitlana, continuă să fie atât de puternice și rezistente.Sunt recunoscătoare să știu că poporul român a luat aceste familii în casele și în inimile lor”, a scris Prima Doamnă a SUA pe Twitter.
“Colegei mele profesoară și Prima Doamnă, mulțumesc pentru o după-amiază în România plină de compasiune și speranță. Nu numai că împărtășim o dragoste pentru elevii noștri, dar suntem unite în sprijinul nostru pentru poporul ucrainean”, a mai afirmat Jil Biden.
De asemenea, Carmen Iohannis a scris, sâmbătă, pe Facebook, la finalul vizitei lui Jill Biden, în țara noastră, că a fost “o ocazie care a demonstrat că „respectul, grija pentru suflet și comunicarea n-au granițe!”. Soția președintelui a postat mai multe fotografii din momentele vizitei lui Jill Biden la București.
Carmen Iohannis și Jill Biden au vizitat sâmbâtă o școală din București, unde s-au întâlnit cu mai mulți copii refugiați ucraineni și cu mamelor acestora.
„Cred că voi sunteți cele uimitoare”, le-a spus Jill Biden mamelor care și-au spus poveștile. Una dintre acestea, care a pus la punct un sistem care le permite copiilor ucraineni să continue școala atât timp cât se află în România, a povestit că a pus bazele acestui proiect după ce a mers în Gara de Nord din București și a început să strige, oferindu-și serviciile de cadru didactic. Femeia a sus că un voluntar i-a dat numărul de telefon al ministrului Educației, care a ajutat-o în acest sens.
Femeia a precizat că există o listă de 900 de copii veniți în România din Ucraina care își doresc să învețe, aceștia dorind să nu plece departe de țara lor și să se întoarcă în Ucraina atunci când războiul se va termina.
O altă ucraineancă, ajunsă în România din Harkov, a povestit viața pe care a dus-o în zilele în care s-a adăpostit într-un subsol la începutul războiului și temerile legate de sănătatea familiei, dar mai ales a copilului său.
Primul român care a cucerit vârful Kangchenjunga din Himalaya
Alpinistul timișorean Horia Colobășanu a urcat, sâmbătă, pe vârful Kangchenjunga din Himalaya, singulul munte de peste 8.000 de metri neatins de vreun român și cel de-al treilea ca înălțime a planetei (8586 metri). Cei doi colegi ai lui Horia Colibășanu, cu care acesta a pornit în expediție, Marius Gane și Peter Hamor, nu au reușit sâmbătă să ajungă în vârf. “În jurul orei 12 (ora României), alpinistul Horia Colibășanu a urcat pe vârful Kangchenjunga, fără oxigen suplimentar, reușind premiera mult așteptată pentru alpinismul românesc. Horia a urcat astfel pe singurul munte de 8000 de metri neatins până acum de români, al treilea vârf ca înălțime al planetei (8586 m.). Horia a sunat după ce a coborât deja câteva sute de metri, în drumul lui de întoarcere spre Tabăra 4. A apucat să transmită prin telefonul-satelit că traseul a fost foarte greu și obositor. Pe vârf a făcut câteva poze și a coborât rapid. Despre colegii săi, Marius Gane și Peter Hamor, știm că sunt acum în Tabăra 4, ei nereușind să ajungă astăzi pe vârf. Revenim cu detalii despre ce urmează, de îndată ce le avem. Să le ținem pumnii în continuare băieților!”, transmit reprezentanții aplinistului Horia Colibășanu, pe Facebook.
Horia Colibășanu s-a întors pe Kangchenjunga la 10 ani de la prima încercare. În 2012, a renunțat la ascensiune cu 200 de metri înainte de vârf. Statistic, Kangchenjunga, aflat la granița dintre Nepal și India, este al doilea cel mai periculos munte din lume. Datele din 2021 indicau o rată a mortalității de 29,1 %. A păstrat până astăzi reputația de “vârf neatins”. Din respect pentru credințele localnicilor, niciun alpinist din primele două expediții reușite nu a pus piciorul pe cel mai înalt punct al muntelui sacru, oprindu-se cu câțiva metri înainte de cota maximă.
Horia Colibășanu a participat la 23 de expediții internaționale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanțe în alpinismul de altitudine, cu opt “optmiari” urcați. Este în continuare singurul român care a ajuns pe K2, Annapurna și Dhaulagiri, trei dintre cei mai periculoși cinci munți din lume.
Marius Gane are o experiență de peste 30 de ani în alpinismul de mare altitudine. A făcut parte din prima expediție integral românească pe Everest, în 2003. A realizat premiere românești pe mai multe trasee de mare dificultate precum vârful Denali (6194 metri, Alaska) pe ruta West Rib și ascensiunea Nanga Parbat (8126 metri) pe fața Rupal, considerat cel mai înalt versant din lume (4600 metri diferență de nivel). Din anul 1988 activează ca salvator montan, voluntar în echipa Serviciului Public Județean Salvamont Dâmbovița.
De ce 100 de milioane de doze cumpărate de România nu înseamnă prea mult
Aproximativ 105 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 a cumpărat deja sau a contractat România pentru perioada următoare - 2022-2023. Mult sau puțin? Nu atât de mult cum ar putea să pară la prima vedere - la o populație eligibilă pentru vaccinare de aproximativ 18 milioane de persoane, cantitatea ar fi fost suficientă pentru ca fiecare persoană eligibilă să poată face, la nevoie, 4 doze de vaccin, în eventualitatea prelungirii pandemiei.
La aceasta se adaugă marja pentru pierderile inerente într-o campanie de vaccinare - flacoanele sunt multidoză, iar odată deschis un flacon, dozele de vaccin trebuie utilizate în maximum 6 ore, pot exista pierderi din cauza transportului în condiții necorespunzătoare etc. României i-a revenit cantitatea de aproximativ 105 milioane de doze de vaccin în urma consultărilor cu Comisia Europeană, care a intermediat achizițiile de vaccinuri COVID-19 de la companiile producătoare. Practic, Comisia Europeană a semnat contractele pentru achiziția vaccinurilor cu producătorii de vaccin, iar fiecărei țări i-a revenit o anumită cantitate de doze de vaccin.
Din păcate, doar unul din doi români a ales să se vaccineze împotriva COVID-19 - rata de vaccinare se apropie în acest moment de 50%.
Vaccinul care a ajuns în România în cantitatea cea mai mare este cel produs de Pfizer/BioNTech - 25.095.744 de doze au ajuns în țara noastră în 2020 și 2021 și încă 39.099.623 de doze urmează să mai vină în perioada 2022 - 2023. În total, peste 64 de milioane.
În ceea ce privește vaccinul Moderna, 9.798.619 doze au ajuns în țara noastră în 2020, 4.424.300 în 2022, iar țara noastră urmează să mai ajungă 5.385.479 de doze. Vaccin Johnson&Johnson - 8.520.238 de doze în total. Până acum s-au livrat mai puțin de jumătate dintre ele - 4.080.300 doze. Vaccin AstraZeneca - 12.879.533 de doze în total, din care urmează să mai ajungă în țară 8.401.533 de doze. Acestora li se adaugă câte 10.000 de doze de vaccin Valneva și Novavax.
Cetățean norvegian acuzat de un prejudiciu de peste 2 milioane de euro
Un cetățean norvegian căutat pentru fraude economice după ce ar fi creat un prejudiciu toal de peste 2 milioane de euro a fost prins la București. Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat că, în decurs de aproape șapte ani, ar fi indus în eroare instituții de credit, precum și rude și cunoștințe, de la care s-ar fi împrumutat cu sume de bani, pretinzând că este reprezentantul unei organizații secrete de informații, care va folosi banii pentru diverse cauze umanitare. De asemenea, folosind, datele de logare în aplicațiile de online banking ale unor membri ai familiei, ar fi transferat din conturile acestora în contul său sume de bani. “La data de 4 mai 2022, polițiștii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcției de Investigații Criminale – I.G.P.R., în urma unei acțiuni ENFAST, au depistat, în municipiul București, un bărbat, de 40 de ani, cetățean norvegian, împotriva căruia autoritățile judiciare norvegiene au emis un mandat european de arestare pentru comiterea de fraude economice”, anunță IGPR.
Bărbatul a fost condus la sediul Direcției de Investigații Criminale, pentru a fi audiat de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a dispus reținerea acestuia, pentru 24 de ore. Ulterior, un judecător din cadrul Curții de Apel București a luat, față de bărbat, măsura arestării provizorie, pentru 15 zile, în vederea predării.
Peste 9.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România sâmbătă
“În data de 07.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 91.955 de persoane, dintre care 9.065 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 12,3% față de ziua precedentă)”, a informat ieri IGPF.
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.101 cetățeni ucraineni (în creștere cu 11,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova - 2.101 cetățeni ucraineni (creștere cu 35%). De la declanșarea invaziei, până la data de 07.05.2022, ora 24,00, la nivel național, au intrat în România 884.053 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în țară noastră 918.582 ucraineni.
Bărbat, arestat după ce a fost prins de patru ori în trafic fără permis de conducere
Un bărbat din Ilfov a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
Potrivit unui comunicat al IPJ Ilfov, polițiștii Postului de Poliție Petrăchioaia au reținut un bărbat, în vârstă de 34 de ani, cercetat în cadrul unui dosar de urmărire penală, pentru săvârșirea a patru infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere. Ultima faptă a fost comisă joi, când bărbatul a fost depistat în trafic de către polițiștii din Petrăchioaia.
Sâmbătă, bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, iar un judecător a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Speranța de viață s-a prăbușit în România în ultimii doi ani
Speranța de viață în Uniunea Europeană în 2021 era încă sub nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19, a anunțat biroul de statistică al UE.
Eurostat a raportat date preliminare pentru 2021 care arată că pandemia a avut un efect negativ, speranța de viață la naștere scăzând în aproape jumătate din statele membre ale UE, într-o comparație anuală față de 2020. Cele mai grave scăderi ale speranței de viață au fost raportate pentru Slovacia și Bulgaria, cu scăderi de -2,2 ani, urmate de Letonia cu -2,1 ani și Estonia cu -2,0 ani, comparativ cu 2020.
Într-o a doua comparație a datelor față de 2019, înainte de izbucnirea COVID-19 în Europa, Luxemburg a fost singurul stat membru al UE în care speranța de viață a crescut cu Â0,1 ani, potrivit Eurostat. În cadrul aceleiași comparații de dinaintea pandemiei, între 2019 și 2021, Eurostat nu a constatat nicio schimbare în ceea ce privește speranța de viață în Malta și Suedia, dar speranța de viață este în continuare negativă pentru toate celelalte state membre ale UE. Comparația datelor pre-pandemice arată că speranța de viață a scăzut cel mai mult în Bulgaria, cu -3,7 ani, Slovacia, cu -3,0 ani, și România, cu -2,7 ani, potrivit datelor Eurostat.
Biroul de statistică al UE definește speranța de viață la naștere ca fiind numărul mediu de ani pe care un nou-născut i-ar trăi dacă ar fi expus la condițiile actuale de mortalitate pe tot parcursul vieții sale.
Cu o săptămână înainte de încheierea auto-recenzării, media chestionarelor completate a depășit 33%
Cu o săptămână înaintea încheierii perioadei de auto-recenzare online, în 6 județe pragul de 40% a fost depășit, în vreme ce în 10 județe ponderea auto-recenzaților nu trece de 30%, arată datele consultate sâmbătă de site-ul HotNews.ro
Județul Brașov stă cel mai bine, ponderea chestionarelor completate fiind de peste 46%. Brașovul e urmat la mică distanță de Harghita, Teleorman, Botoșani și Covasna. La capătul celălalt al clasamentului găsim Iașul (sub 25%), urmat de Bacău, Dolj și Mehedinți. Reamintim că în perioada 16 mai – 17 iulie 2022 va avea loc colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri față în față (cu ajutorul tabletelor).
